Savonea zice că procurorii sunt de vină

Judecătoarea Lia Savonea, singura candidată la funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, susține că (…)

De (V.N.)
Savonea zice că procurorii sunt de vină

Judecătoarea Lia Savonea, singura candidată la funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, susține că (…)

Judecătoarea Lia Savonea, singura candidată la funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, susține că, frecvent, în spațiul public, se constată că eșecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe sunt imputate instanței de judecată, confuzia afectând ‘grav’ încrederea în actul de justiție.

Lia Savonea a luat mai multe, de-a lungul timpului, decizii controversate, printre care și declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul ‘Revoluției’ în care este judecat Ion Iliescu și rejudecarea cazului în care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni închisoare, după ce a condus beat și drogat la volan și a omorât un alt șofer.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat, marți, proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere depus de judecătorul Lia Savonea, singurul candidat care s-a înscris în cursa pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Judecătoarea de la Înalta Curte notează în proiect că o parte a publicului ‘nu are o înțelegere clară’ a rolurilor și responsabilităților instituțiilor, astfel încât ‘eșecurile’ sunt atribuite instanței, nu de puține ori, ‘fără temei’.

‘Indiferent de obiectul unui dosar, cu o miză mai mare sau mai mică, și indiferent de materie, judecătorii nu decid în funcție de simpatii personale, ci aplică prevederile Codului civil, penal sau dispozițiile de Drept administrativ, ori din altă materie. Atunci când informațiile publice sunt incomplete sau, mai mult, când sunt prezentate trunchiat ori chiar tendențios, publicul tinde să judece cazurile emoțional’, spune magistratul.

Ea adaugă că anularea unui act administrativ al unei autorități publice în instanțele de contencios este expresia faptului că ‘legea este mai presus de orice autoritate’, indiferent de nivelul acesteia, reprezintă sancționarea ‘unui exces de putere, nu demers abuziv al justiției’.

Tot astfel, anularea unui contract, cauzele prin care se constată concurență neloială, o fraudă comercială, sustragerea de la plata taxelor datorate, condamnarea pentru fapte de corupție sunt expresia restabilirii echilibrului juridic încălcat, fie că înfruntă un abuz de autoritate, o neînțelegere contractuală sau o fraudă, judecătorul acționează în virtutea legii pentru a repune în drept un echilibru pierdut, arată Lia Savonea.

‘În materia penală, spre exemplu, constatăm că în mod frecvent, în spațiul public, eșecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instanței de judecată. Confuzia între rolul acuzatorului și cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiție. Judecătorul nu este un executant al rechizitoriului, ci un garant al legalității și un arbitru imparțial care decide exclusiv pe baza probelor administrate în mod legal. Este fundamental ca opinia publică să înțeleagă că achitarea unui inculpat nu înseamnă ‘slăbiciunea’ instanței, ci, dimpotrivă, reflectă aplicarea principiului prezumției de nevinovăție și a standardului de probă ‘dincolo de orice îndoială rezonabilă’. Transferarea responsabilității eșecului acuzării asupra instanței este un procedeu periculos pentru că slăbește autoritatea judecătorului și descurajează independența’, subliniază judecătoarea.

Potrivit acesteia, opinia publică este influențată înainte de verdict atunci când sunt furnizate declarații sau imagini care sugerează vinovăția.

‘Se creează o presiune care generează un climat tensionat, iar prejudecățile create în spațiul public pot afecta inclusiv comportamentul participanților. Cum se ajunge într-un astfel de punct? Prin opțiunea organelor de urmărire penală de mediatizare, excesivă uneori, din chiar debutul anchetei penale, mai cu seamă în cauze în care există o miză publică, corectă, indiscutabil, de combatere a comportamentelor ilicite. Atunci când finalizarea unui astfel de dosar se face într-un mod diferit față de așteptările amplificate, peste limita dezbaterilor acceptate într-o societate democratică, este mai probabil ca publicul să identifice o problemă în zona instanței de judecată’, mai notează judecătoarea în proiect.

Pe 19 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat declanșarea procedurii privind numirea unui nou șef al ICCJ.

Potrivit anunțului publicat pe pagina de internet a instituției, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al Instanței supreme la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost până luni, iar, începând cu data de 23 iunie, Secția poate dispune analizarea candidaturilor și aprobarea susținerii interviului pentru candidații înscriși.

Mandatul actualului președinte al Instanței supreme, Corina Corbu, încetează la jumătatea lunii septembrie.

Lia Savonea a promovat în funcția de judecător la Instanța supremă – Secția Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcția de președinte al Curții de Apel București.

Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componența anterioară, deținând în anul 2019 și funcția de președinte al CSM.

Distribuie articolul pe:

12 comentarii

  1. Nu doamna, nu este adevart ce spuneti si o stiti mult prea bine! nu procurorii sunt vinovati! Vinovatii sunt judecatorii! Procurorii primesc comanda de a fabrica dosare! in lipsa probelor, procurorii intocmesc rechizitorii numai in baza afirmatiilor neprobate nicicum! Art. 102, alin. (2) este foarte clar „În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă”!!! Insa, judecatorii pe care ii aparati, din motive de „camaraderie” cu procurorii si din motive de executare a comenzii primite, emit condamnari nelegale! De ce va este frica sa spuneti adevarul??? Mai mult ca sigur aceasta postare nu va fi publicata! deh, nu place … cuiva!!!

  2. Ce putea sa zica strutul cu perle? Dupa ce a tachinat-o pe Cristina Tarcea aratand indiferenta fata de Constitutie, acum iese la atac pe procurori cu generalitati. E doar o mana perversa a lui Coldea uitata in sistem, nedibuita de nimeni. Ea, Pintea, Plumb si alte nauce vorbesc incat sa faca viata amara tuturor, chiar si a celor plecati din Romania.
    „Se creează o presiune”
    Acum te pricepi si la hidraulica?

  3. De ce „decizii controversate”? Oare pentru ca educatia juridica si respectul drepturilor omului sunt inexistente in randul oamenilor de la noi? Atunci, asteptarile oamenilor, pozitiile lor exprimate inclusiv aici sunt controversate. Diferenta intre natiunile civilizate, prospere este data de respectarea legii. Combatem infractorii cu metode legale, nu cu invarteli, cu denunturi smulse, cu teroarea catuselor. Rechizitoriile procurorilor sunt de cele mai multe ori niste compuneri suflate lor de politisti si securisti. Dintotdeauna popoarelor rudimentare le place sa vada sange, nu conteaza daca cel sacrificat este sau nu vinovat prin prisma probelor. Cu doamna Savonea avem o sansa, ca natiune!

  4. De ce nimeni nu se sesizeaza cand apar in spatiul public , „pe surse ” date din dosare ? Sunt convins ca procurorii le „scapa” din dosar , inculpatul e „tocat” in presa si cand dosarul ajunge la instanta deja e „vinovat” si se asteapta durata pedepsei ! Nu am auzit sa raspunda un procuror pentru faptul ca din dosar au fost dezvaluite fapte inainte de inaintarea dosarului la instanta !

  5. „judecătorii nu decid în funcție de simpatii personale” CORECT ! Ei decid in functie de SPAGI.Si cand alaturi de ei mai au si cel putin 99,99 % legi cu portite,sa nu te miri de rezultate.De aceea se spune ca Justitia NU face dreptate,ci APLICA LEGEA.Lege stramba, hotarare si mai stramba.

  6. 1.)desfiintarea siij a cui vina este:?
    2.) unde sunt cele 6-8 mii de dosare ascunse, ignorate si cum s-au solutionat?
    3.) dar instantele pline de absolventi la la tarabe srl , inclusiv la CAB, CU FOSTA SECRETARĂ DE LA PRIMARIE S %???
    4. lISTA ACOPERITILOR DIN JUSTITIE cand va fi dezbatută cu 450 procurori, MULTI PROVENIND DIN FOTII OFITERI DE POLITIE si +50 judecatori,plus expertii ??
    5.)termenele, nu procurorii le fixeaza?
    6.) După 6 ani de amanari sitergiversri dolosive, ilegale ajungem ca la CP TARICEANU:”FAPTA NU EXISTĂ”???
    7.) NA DOSARUL TRECE PRIN 3 COMPLETEDE JUDECATĂ ȘI DISPAR ACTE, INSCRISI=URI, DOVEZI, U PROCURORII LE SUSTRAG? VRETI DOVEZI?
    8/STATUTUL MGISTRATILOR refacut după cel din GERMANIA SI SUA??CAND?
    9. DESFIINTAREA SIIJ – A PUS MAGISTRATII DEASUPRA LEGII DESI SALATRIILE SI PENSIILE SUNT DEASUPRA LEGII??
    10.) ccR;; csm; DOAR DIN MAGISTRATI ALESIDE ASOCIAIILE DE MAGISTRATI, NU POLITIC.

  7. În general infractorii au boală pe procurorii cinstiți. Infractorii sau frații lor, prietenii lor, colaboratorii lor, sclavii lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.