Scenariile (verificate) ale învecinării cu Rusia

Pe 2 decembrie, cu câteva ceasuri înainte de întâlnire cu negociatorii americani sosiți la Moscova, președintele Vladimir Putin declara că tăierea accesului Ucrainei la mare este un scenariu posibil. ”Cea mai radicală variantă este să tăiem accesul Ucrainei la mare și astfel, în principiu, nu vor mai putea efectua asemenea operațiuni”, a spus Putin, întrebat ce reacție va avea Rusia la atacurile ucrainene cu drone asupra navelor ruse în Marea Neagră. Tăierea accesului la mare presupune ocuparea regiunii Odessa, ceea ce ar aduce Federația Rusă la granițele terestre si maritime ale României.

Planul maximal al Rusiei: Europa de Est și Balcanii rămân, de facto, fără NATO

Posibila extindere a Federației Ruse până la gurile Dunării va pune România în situația republicilor baltice sau a Finlandei, state NATO care au frontieră cu Rusia. Acțiunile de război hibrid devin foarte probabile, în special într-o zonă în care topografia vie a deltei poate fi folosita pentru șicanări și revendicări teritoriale.

Iar, în planul maximal al Rusiei, statele est-europene rămân membre de jure ale NATO, dar fără trupe vestice și fără echipamentele militare ale aliaților pe teritoriul lor. Aceasta a fost propunerea pentru un acord între Rusia și NATO, transmisă de președintele Putin Statelor Unite, în decembrie 2021, cu puțin înainte de invazia în Ucraina.

”Federația Rusa și toate părțile care erau parte a Alianței Nord Atlantice înainte de 27 mai 1997 nu își vor desfășura forțele militare și armele pe teritoriul niciunui stat din Europa, în plus față de forțele staționate pe acel teritoriu înainte de 27 mai 1997. Cu acceptul părților semnatare, asemenea desfășurări pot fi făcute în situații excepționale, pentru a elimina amenințări la adresa unei sau mai multe dintre părțile semnatare”, se arată în proiectul de tratat propus de Rusia în decembrie 2021. La acel moment, proiectul de tratat a fost considerat inacceptabil de către administrația Biden.

27 mai 1997 a fost data semnării Actului Fondator NATO-Rusia, ultimul moment important înaintea primului val de extindere a NATO spre Est. În 1999 au aderat la NATO Polonia, Cehia și Ungaria. In 2004 s-au alăturat Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia. În 2009 au urmat Albania și Croația. În 2017 a urmat Muntenegru, în 2020 Macedonia de Nord, iar în 2023 Suedia si Finlanda. Rusia dorea ca SUA și aliații vestici să-și retragă trupele și echipamentele din toate aceste state.

Cum testează Rusia reacția statelor cu care se învecinează

Disputa dintre România şi Ucraina cu privire la Canalul Bâstroe, care durează din 2004, poate fi lesne amplificată în cazul extinderii Rusiei în regiune. Spre exemplu, în mai 2024, militarii ruși au înlăturat o parte însemnată din balizele de pe râul Narva, care marcau culoarele de navigație și granița cu Estonia. ”Este parte a unui comportament provocator și o acțiune hibridă a Rusiei, inclusiv pe frontiera terestră și maritima din zona Mării Baltice”, a spus atunci șeful diplomației europene, Josep Borrell.

Tot atunci, Ministerul rus al Apărării a publicat (iar la scurt timp a eliminat de pe site-ul instituției) o propunere de revizuire a frontierei maritime în estul Mării Baltice, spunând că actualele măsurători nu mai corespund cu cele din 1985. Ar fi urmat să fie afectate zone de lângă enclava Kaliningrad și din Golful Finic. Și această mișcare a Rusiei a fost considerată parte din războiul hibrid, menită să creeze teamă, incertitudine și să testeze reacția guvernelor baltice.

Insula Șerpilor, pe care Rusia s-a grăbit să o ocupe în primele zile ale invaziei în Ucraina, pentru ca apoi să o abandoneze sub presiunea militară ucraineană, va deveni parte a Federației Ruse în cazul unei ocupații ruse în întreg sudul Ucrainei. Disputa în justiția internațională dintre România și Ucraina, încheiată în 2009, va părea o afacere între gentlemeni. Procesul de atunci de la Curtea Internațională de Justiție nu a avut ca miză suveranitatea asupra Insulei Șerpilor, ci alocarea pentru România a unei zone economice exclusive suplimentare, lucru care a fost posibil după ce partea română a demonstrat că insula, aparținând Ucrainei, nu este locuibilă, nu are dreptul la ape teritoriale și nu poate servi la extinderea zonei economice exclusive ucrainene.

Un scenariu pentru Insula Șerpilor

Fostul consilier prezidenţial Cristian Diaconescu a afirmat pentru News.ro, în luna iunie 2025, că este important ca exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, din zona Neptun Deep, să înceapă cât mai curând. ”În această situaţie, competiţia privind gazul dinspre proximitatea estică va fi evidentă. Şi folosirea dimensiunii militare s-ar putea să fie un argument pentru a bloca acest demers”.

În campania prezidențială din 2025, Cristian Diaconescu venea cu ideea construirii unei baze NATO pe Insula Șerpilor, după ce Ucraina ar fi cedat-o României. ”Federația Rusă nu face un secret din faptul că un angajament cu Alianța Nord-Atlantică, inclusiv de natură nucleară, nu ar fi exclus. Iar interesele Federației Ruse, spuse direct, mi-a spus direct Lavrov în discuții bilaterale, sunt la gurile Dunării. Deci n-a avut niciun fel de jenă, în discuții diplomatice, unde, mă rog, se păstrează cât de cât un anume nivel de prudență. La un moment dat trebuie și ei luați în serios, mă refer la Federația Rusă”. ”Faci o înțelegere cu Ucraina să recăpătăm suveranitatea Insulei Șerpilor. Faci o bază militară NATO pe Insula Șerpilor și în acel moment descurajarea față de Federația Rusă devine interesantă”, a spus Cristian Diaconescu.

Exploatările în Marea Neagră nu sunt acoperite de Articolul 5 NATO

În acest moment, Insula Șerpilor se află în zona economică exclusivă a României, însă Articolul 5 al NATO nu se aplică în aceasta zonă. Aricolul 6 al Tratatului NATO, cel care definește unde se aplică clauza apărării colective, nu include zonele economice exclusive ale statelor NATO. În cazul ZEE este necesară o deliberare în Consiliul Nord-Atlantic pentru a decide aplicarea clauzei apărării colective. Decizia este politică, nu una militară automată.

În 2009, România a dobândit platou continental bogat în resurse. Aici se află perimetrul Neptun Deep. Anul acesta, OMV Petrom și Romgaz au început primele foraje. O extindere teritorială a Rusiei ar putea duce la contestarea deciziei Curții de la Haga din 2009. Nu ar fi un precedent.

Ce poate face Rusia cu decizia Curții de la Haga privind Insula Șerpilor

China a refuzat sa recunoască decizia Curții de Arbitraj de la Haga în disputa cu Filipine în Marea Chinei de Sud, din 2016. China a blocat orice negociere bazată pe această hotărâre și a continuat militarizarea regiunii, în zona economică exclusivă a Filipinelor (piste pentru avioane militare, sisteme radar, insule artificiale). În plus China a început să hărțuiască navele militare și civile chineze folosindu-se de ”miliția maritima”, din care fac parte inclusiv nave de pescuit – acțiuni în zona gri dintre război și pace.

O asemenea situație are o influență asupra politicii. Alegerile din Filipine au fost influențate de disputa din Marea Filipinelor (Marea Chinei de Sud). Președintele Rodrigo Duterte a încercat apropierea de Beijing, în dauna alianței tradiționale cu SUA (acuzată de ”imperialism). Succesorul său, Ferdinand Marcos Jr. s-a reorientat spre alianța cu SUA.

Cu distruge Rusia infrastructura submarină, menținând negarea credibilă

Învecinarea maritimă cu Rusia creste probabilitatea unor acțiuni deja brevetate de Moscova în Marea Baltică. În decembrie 2024, cablul electric dintre Estonia si Finlanda a fost rupt de un tanc petrolier din ”flota din umbră” a Rusiei, sub pavilion indian, care plecase dintr-un port al Rusiei. Au fost afectate șii două cabluri internet. Cu o lună înainte, două cabluri telecom dintre Lituania și Suedia, respectiv Germania si Finlanda au fost avariate simultan. Cu un an înainte, o navă chineză a distrus cu ancora un gazoduct dintre Finlanda și Estonia. Sunt doar o parte dintre incidentele de acest fel din Marea Baltică.

Ocuparea Odessei înseamnă condamnarea Ucrainei la instabilitate

O eventuală ocupare de către Rusia a tuturor regiunilor sudice ale Ucrainei, cu tăierea accesului la Marea Neagră, pe lângă recunoașterea anexării Donbasului bogat în resurse minerale și cu tradiție industrială, ar însemna reducerea drastică a viabilității a ceea ce va rămâne din statul ucrainean suveran. Asta duce la creșterea probabilității scenariilor de instabilitate politică, la ascensiunea și mai puternică a naționalismului ucrainean, la trafic de arme și criminalitate transfrontalieră. România și Polonia ar fi statele UE și NATO cel mai afectate.

Nu trebuie să facem exerciții de imaginație în privința evolutiei unei relații de vecinătate directa cu Rusia în zona economică exclusivă în Marea Neagră și, terestru, la gurile Dunării. Experiența țărilor baltice este revelatoare, la fel și acțiunile întreprinse de China în Marea Chinei de Sud în ultimul deceniu.