Scenariul BNR pentru credite neperformante

În contextul crizei COVID-19, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial pentru institu­ţiile financiare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza corona­virusului

De (R.C.)
Scenariul BNR pentru credite neperformante

În contextul crizei COVID-19, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial pentru institu­ţiile financiare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza corona­virusului

BNR se aşteaptă la o creştere a ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) după eliminarea graduală a măsurilor de protecţie destinate ameliorării efectelor pandemiei implementate prin moratoriile publice şi private, pe fondul incertitudinilor legate de revenirea economică, scrie ZF

Conform rezultatelor exerciţiului de tes­ta­re la stres a sectorului bancar derulat de BNR la sfârşitul anului 2020, în cadrul sce­na­riului de bază, rata creditelor neperfor­mante ar atinge 9,2% în decembrie 2021, respectiv 9,9% în decembrie 2022 (ipotezele exer­ci­ţiu­lui au în vedere inclusiv realizarea de ope­ra­ţiuni de curăţare bilanţieră şi de scoatere în afa­ra bilanţului), ceea ce ar de­ter­mina o repo­ziţ­ionare a indicatorului în ca­te­goria cu risc ri­dicat, conform abordării eu­ro­pene, după cum susţine BNR în Raportul anual.

Rata NPL a rămas în primele patru luni din 2021 sub 4%, în aprilie sta­ţio­nând la 3,94%, dar este peste nivelul din decembrie 2020, de 3,83%.

Având în vedere sol­dul cre­di­telor private to­ta­le (retail şi cor­porate) care oscilează în ju­rul a 60 mld. euro, reiese că volumul ne­perfor­mante­lor va ajunge la circa 6 mld. euro când rata NPL se va apro­pia de 10% în 2022, adică peste 3,5 mld. euro în plus faţă de nivelul ac­tual al îm­pru­muturilor neperformante din bi­lan­ţurile băncilor, de mai puţin de 2,5 mld. euro.

În contextul crizei COVID-19, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial pentru institu­ţiile financiare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza corona­virusului, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate mai mult de 3 luni nu au fost considerate proble­ma­ti­ce/neperfor­mante şi băn­cile nu au fost nevoite să pu­nă bani deoparte pro­vizionându-le.

Însă probleme pot să apară dacă unele persoane fizice sau companii, afectate de impactul economic negativ al crizei coronavirusului nu vor reuşi să reia plata creditelor după expirarea facilităţilor de amânare a ratelor la credite permise.

În plus, ca şi în celelalte crize economice, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă.

Deja, Getica 95, cel mai mare furnizor de energie concurenţial, şi lanţul de librării Diverta sunt companii locale care şi-au cerut intrarea în insolvenţă în 2021.

Principalele sectoare de activitate care au întâmpinat dificultăţi financiare şi au beneficiat de moratoriului de amânare la plată sunt industria prelucrătoare, activităţile imobiliare şi comerţul cu ridicata şi amănuntul. Într-o măsură mai restrânsă au fost afectate şi sectoarele de servicii de cazare şi restaurante, construcţii şi transport şi depozitare.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.