Schimbarea procurorilor-şefi a picat. Ce zicea Nicuşor Dan?

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat că nu există elemente legale pentru revocarea şefilor marilor Parchete.

Ministrul a precizat că nu este un motiv legal de revocare ”exprimarea unei nemulţumiri, fie ea şi prezidenţială”.

”Aici nu spun că nu ar exista şi imperfecţiuni în activitatea Parchetelor, nu spun că domnul preşedinte nu poate să  fie nemulţumit, poate într-un mod legitim. (…) Dacă este să ne ghidăm după indicatori statistici, indicatori obiectivi (…) se vede că, de exemplu, Raportul de ţară arată că există un progres în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, aplicarea strategiei anticorupţie, un progres în ceea ce priveşte soluţionarea număruluide cauze care îi privesc pe magistraţi”, a mai declarat Radu Marinescu.

Ministrul Justiţiei a subliniat că ”avem fenomene infracţionale care ne îngrijorează”.

”Dacă este să ne raportăm la elemente recente, vedem că de exemplu DNA a avut nişte dosarede anvergură. (…) Este foarte important ca şi domnul preşedinte şi orice actor public important să transmită mesajele. Şi eu transmit mesajul că e necesar ca lupta cu infracţionalitatea să fie promptă, să fie efiace, să fie deplină, fiindcă avem fenomene infracţionale care ne îngrijorează”, a mai declarat ministrul Justiţiei.

”Ministerul Justiţiei ia în considerare foarte serios să trecem la o formă de incriminare, inclusiv pentru femicid. Amintesc drogurile, traficul de persoane care îngrijorează, infracţiunile în formă informatică, care copleşesc de multe ori segmente ale societăţii. Deci fermitate trebuie să existe. Sunt şi nemulţumiri, poate se poate face mai mult. Dar ca să revoci un procuror-şef, trebuie să ai acele elemente strict limitativ prevăzute de lege. Nu sunt îndeplinite, în momentul de faţă”, a afirmat Radu Marinescu.

”În acest moment, pentru a declanşa o procedură de revocare a procurorilor apreciez că nu există acele elemente strict cerute de lege, pentru astfel de procedură. Preocuparea mea este să respectăm legea şi să asigurăm stabilitatea funcţionării sistemului judiciar. Intervenim atunci când legea o impune şi elementele de fapt sunt foarte-foarte clare, în sensul că trebuie adoptată o anumită soluţie”, a spus Radu Marinescu.

Chestionat dacă a avut vreo discuţie cu preşedintele Nicuşor Dan pe această temă, Marinescu a declarat că a discutat ”instituţional”.

”Am avut discuţii cu domnul preşedinte, instituţionale, inclusiv în cadrul CSAT. Au fost examinate şi aspecte care privesc legislaţia, activitatea Parchetelor”, a declarat Marinescu.

Întrebat, de asemenea, ce notă ar da procurorului-şef de la DNA, Radu Marinescu a precizat că nu este profesor pentru a evalua.

”Nu sunt profesor, procurorii nu sunt elevi. Nu intru într-un sistem de evaluare. V-aş spune ce scrie în raportul de ţară pe anul 2025. O evaluare făcută pe toate ţările din Uniunea Europeană foloseşte nişte indicatori care poate sunt mai obiectivi. Aceşti indicatori spun că există chestiuni care trebuie reparate cum e chestiunea legată de intervenţia prescripţiei, numai că aici intervenţia organelor judiciare este poate de eficientizare a activităţii, Problema e de legislaţie. Am corectat-o şi pe aceasta, în momentul de faţă, pe viitor nu se mai întâmplă astfel de lucruri. În schimb sunt scoase în evidenţă aspecte favorabile în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, progresele făcute în procesele penale privind pe magistraţi. Deci dacă ne-am raporta la aceste elemente există note pozitive semnificative”, a declarat Radu Marinescu, care a fost propus la Ministrul Justiţiei de PSD..

Mandatele procurorilor-şefi expiră în primăvara anului 2026.

In decembrie anul trecut, Nicuşor Dan, pe atunci primar general al Capitalei şi candidat independent la alegerile prezidenţiale, a declarat că nu este deloc mulţumit nici de procurorul general de acum, nici de procurorul şef al DNA.  

„Nu sunt deloc mulţumit, ca cetăţean, nici de procurorul general de acum, nici de procurorul-şef al DNA pentru că vedem zone întregi de corupţie. Avem corupţie, toată lumea o vede, dar nu avem niciun corupt. Pe de altă parte vedem resurse alocate pe cazuri derizorii cum e cazul doctorului Tătaru care a luat o găină. Nu zic că trebuia să o ia, dar spun că în momentul în care tu ai nişte zone mari de corupţie trebuie să-ţi canalizezi eforturile acolo unde ele sunt importante”, afirma el.

Dan a explicat atunci că nu este mulţumit nici de activitatea DIICOT, dar a precizat că acolo „pare că este o structură ceva mai profesionistă decât Parchetul General şi DNA. Dacă vorbim de DIICOT, noi avem de doi ani o agenţie şi o strategie anti-drog care nu dă rezultate”.

Proiectul candidatului Nicușor Dan despre Justiție

În programul prezidențial, la capitolul Justiția, Nicușor Dan vorbea despre ”redefinirea procedurilor de avansare în funcții superioare sau de conducere, pe baza unei consultări largi în rândul întregii profesii, nu doar a unui grup restrâns cu influență în sistem”.

”O societate dreaptă are nevoie de o justiție liberă, curajoasă și accesibilă pentru toți.

Românii trebuie să aibă încredere că legea e aceeași pentru toți și că dreptatea nu e un privilegiu, ci un drept garantat de stat.

Lupta eficientă împotriva corupției. Parchetele, în special DNA, trebuie să abordeze sistematic marile zone de corupție: evaziunea fiscală, mafia imobiliară, mafia lemnului. Se impune și întărirea acțiunilor împotriva traficului de droguri.

Reducerea duratei proceselor. Soluționarea legislativă a spețelor recurente semnalate de judecători și eficientizarea activității parchetelor prin decizii de principiu pentru cazurile frecvente. Redistribuirea posturilor în instanțele aglomerate pentru un echilibru real al volumului de muncă.

Reforma Curții Constituționale. Modificarea Legii 47/1992 pentru ca judecătorii să fie numiți exclusiv din rândul magistraților cu o experiență semnificativă.

Reforma Inspecției Judiciare. În prezent, instituția nu sancționează eficient abaterile grave ale magistraților și poate deveni instrument de presiune asupra celor care critică sistemul. Este necesară introducerea răspunderii pentru membrii care comit erori grave de apreciere.

Promovarea meritocratică a magistraților. Redefinirea procedurilor de avansare în funcții superioare sau de conducere, pe baza unei consultări largi în rândul întregii profesii, nu doar a unui grup restrâns cu influență în sistem” ( din programul electoral al lui Dan).