Scrisoarea judecătorului care cere să se verifice dacă magistrații sunt și ofițeri acoperiţi

Săptămâna trecută, în plină bătălie politică care a acaparat toate ecranele, un judecător CSM, Horațiu Dumbravă, care a fost și șef al Consiliului Superior al Magistraturii, a transmis o scrisoare CSAT în care reproșează celui mai înalt for de apărare a României – Consiliului Suprem de Apărare a Țării – că nu și-a îndeplinit mandatul legal de a verifica dacă există în justiție magistrați care sunt și ofițeri acoperiți. Judecătorul cere în continuare să se facă aceste verificări. Astfel de suspiciuni – cum că judecători sau procurori ar fi și ofițeri ai serviciilor secrete – au mai planat în societate, dar este prima dată când un membru CSM – un om din interiorul sistemului care știe cu cine lucrează – cere astfel de verificări. Judecătorul CSM cere ca verificările să înceapă cu magistrații din CSM, Înalta Curte de Casașie și Justiție și Parchetul General. Totodată, judecătorul solicită să se verifice dacă serviciile secrete au întocmit dosare informative privind judecători sau procurori.

Scrisoarea integrală a judecătorului CSM către CSAT:

“Așa cum bine cunoașteți, Consiliul Superior al Magistraturii are ca și misiune constituțională garantarea independenței justiției.
Limitele independenței justitiei – a judecătorilor și procurorilor -, nu trebuie să rămână litere moarte sau abstracte în Constitutie ori legile organizării justiției, ci ele își găsesc dimensiunea corectă în statul de drept prin respectarea și punerea efectivă în practică a îndatoririlor pe care autoritățile publice constituționale le au, în vederea respectării statului de drept.
Așadar, pe lângă îndatoririle pe care justiția le are în a da consistență propriei independențe, inclusiv și mai ales în a satisface realizarea unui act de justiție corect, imparțial față de cetățean, și celelalte autorități publice au îndatorirea de a respecta un deziderat al statului de drept, și anume independența justiției.
Cu privire la cel din urma aspect, asigurarea reală și eficientă a garanțiilor de independență reală ale justiției, respectiv cea a unei reale separații în exercitarea funcției sale față de celelalte autorități ale statului de drept, este legată și de incompatibilitățile și interdicțiile pe care le are un magistrat – judecător sau procuror.
Evitarea incompatibilităților și interdicțiilor pe care le au magistrații nu cad doar în sarcina acestora, ci și autoritățile publice au un rol esențial, chiar legal, în a respecta aceste incompatibilități și interdicții.
De 9 ani de zile legiuitorul a interzis expres judecătorilor și procurorilor de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorului și procurorului, republicată). Din acest motiv, judecătorii și procurorii sunt obligați să completeze anual o declarație autentică, pe proprie răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Nerespectarea acestei interdicții conduce la o sancțiune pentru judecătorul sau procurorul care o nesocotește: eliberarea din funcția de magistrat (alin. 4 al art. 7 din Legea nr. 303/2004); practic, nu este doar o sancțiune pentru magistrat – eliberarea acestuia din funcție, ci si o garanție în vederea prezervării statului de drept, a independenței justiției.
Tot de 9 ani de zile, însă, instituția – respectiv, Consiliul Suprem de Apărare a Țării – care trebuia să verifice ca această interdicție este respectată atât de judecători și procurori, cât si de serviciile de informații, nu și-a indeplinit obligația legală și, până la urmă, constituțională de apărare a țării și siguranța națională (art. 1 din Legea nr. 415/2002 de oganizare și funcționare a C.S.A.T.), și anume, în mod concret, cea de verificare a realității declarațiilor pe care anual judecătorii sau procurorii le fac cu privire la faptul că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Până la urmă, statul de drept se caracterizează prin funcțiile clar și evident conturate în delimitarea atribuțiilor specifice separației puterilor in stat, dar și prin respectarea obligațiilor constituționale și legale care dau consistență statului de drept. Iar evitarea excesului de putere, în ideea ca fie și formal, o putere constituită în stat ar putea să-si creeze avantaje nepermise în raport cu celelalte puteri, trebuie să reprezinte o prioritate pentru C.S.A.T.
De aceea, pentru a nu exista nicio suspiciune, nicio îndoială și cu scopul de a întări mai mult funcționarea statului de drept, vă cer, în calitatea dvs. de membru de drept (sau președinte/vicepreședinte) al C.S.A.T., în raport cu dispozițiile Legii 415/2002 și a Hotărârii nr. 3/2003 a C.S.A.T. (Regulamentul de functionare al C.S.A.T.):
1) Să procedati la verificarea respectării interdicției judecătorilor și procurorilor de a nu fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații, nominal, pentru fiecare judecător si procuror în parte.
Intrucât sunt de analizat peste 7.000 de astfel de situații – judecători și procurori –, vă solicit să analizați în primul rând la nivelul cel mai înalt al autorității judecătoresti că interdicția este respectata, și anume:
– pentru membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii – judecători și procurori;
– pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție;
– pentru procurorii ce fac parte din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justitie;
2) Să comunicați rezultatul acestor verificări cât mai urgent posibil Consiliului Superior al Magistraturii;
3) Nu în ultimul rând, ar fi util ca, în aceeași idee a prezervării statului de drept, să verificați dacă serviciile de informații au întocmit dosare informative privind judecători sau procurori sau au declanșat, în afara limitelor mandatelor date de judecători, verificări sau analize informative privind judecători sau procurori”.