Secretara șefă de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași neagă Holocaustul într-o postare pe facebook

Elena Chiaburu susține în postarea sa că figuri esențiale ale evenimentelor din iunie-iulie 1941 au fost șterse intenționat din cărțile de istorie. Aceasta îl menționează pe Iosef Iacob, președintele comunității evreiești din Iași în timpul Pogromului. Universitara afirmă că numele acestuia lipsește din lucrările fundamentale ale cercetătorilor. Printre acestea nominalizează Raportul Final al Comisiei Elie Wiesel sau volumele semnate de Matatias Carp și Radu Ioanid.

Prin această argumentație, Chiaburu sugerează că istoria a fost modificată sau ascunsă publicului. Ea aduce în discuție o scrisoare din 1942 în care Iacob mulțumea Bisericii Ortodoxe pentru sprijin. De asemenea, îl compară pe fostul lider evreu cu Nandor Gingold, un personaj acuzat istoric de colaboraționism. Această abordare reprezintă o relativizare clară a crimelor și o contestare a datelor stabilite de comisiile de experți.

„Interesantă chestiune în istoria așa-numitului pogrom de la Iași: nu doar martorul cheie militar = medicul șef al garnizoanei Roman, locotenent-colonel Ionel Fătu a dispărut din Istorie. Lipsește chiar cel cu adevărat esențial: președintele comunității evreiești din Iași în vara anului 1941: Iosef Iacov (sau Iacob). Raportul final al Comisiei Elie Wiesel nu-l pomenește deloc!”, afirmă Elena Chiaburu în postarea sa.

Impactul afirmațiilor în spațiul public și mediul universitar

Postarea publicată pe rețelele sociale vine din partea unui înalt funcționar administrativ al celei mai vechi universități din țară. Instituția de învățământ superior de la Iași a făcut eforturi constante în ultimii ani pentru asumarea trecutului. Universitatea a organizat numeroase acțiuni de comemorare a celor peste 13.000 de victime ale masacrului din 1941.

Întreaga postare a bibliotecarei șefe poate fi citită mai jos:

Poziția exprimată de Elena Chiaburu vine în contradicție flagrantă cu adevărul istoric demonstrat prin mii de documente de arhivă, mărturii și ordine militare. Focalizarea pe scenarii conspirative privind „dispariția din istorie” a unor martori este utilizată pentru a clătina încrederea în concluziile Holocaustului.

Negarea Holocaustului reprezintă o încălcare directă a legii

Afirmațiile din spațiul online nu reprezintă doar simple opinii personale, ci intră sub incidența Codului Penal. În România, negarea Holocaustului reprezintă o încălcare gravă a legii. Cadrul juridic este foarte strict și nu permite nuanțări sau interpretări politice în spațiul public.

Menționăm faptul că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002, aprobată și modificată prin Legea nr. 217/2015, este extrem de clară în acest sens. Actul normativ interzice explicit negarea, contestarea, aprobarea sau minimizarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia. Distribuirea unor astfel de mesaje prin internet sau rețele de socializare se pedepsește conform legii cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală. Statul român definește aceste fapte drept infracțiuni contra păcii și omenirii, acționând ferm pentru combaterea antisemitismului și a revizionismului.

Bibliotecara șefă a restricționat comentariile la postare, menținând mai mult acele comentarii ce sunt de acord cu ideile ei.

CITEȘTE ȘI:

Avocatul acuzat de promovarea legionarismului cere ridicarea controlului judiciar