Şefii celei de a doua armate din NATO au demisionat

Şefii de stat major ai armatei Turciei au demisionat din cauza tensiunilor din relaţia cu guvernul care tocmai câştigat un nou mandat, scrie agenţia Anatolia. Armata şi actualul guvern se suspectează reciproc de organizarea unei lovituri de stat seculariste, respectiv de impunerea unui regim islamist, împotriva principiilor republicane ale lui Mustafa Kemal Ataturk.

Generalul Isik Kosaner, şeful Statului Major General, a avut o întâlnire tensionată de 15 minute cu premierul Recep Tayyip Erdogan înainte de a-şi anunţa demisia.

Au demisionat şefii de stat major ai aviaţiei, marinei şi trupelor de uscat. Un asemenea gest nu are precedent în Turcia, o ţară care a cunoscut mai degraba gesturi de forţă ale armatei. Demisiile vin pe fondul acuzării unui grup de 22 de persoane, printre care şi generali şi ofiţeri de rang înalt, pentru o campanie pe internet în vederea subminării guvernului.

Totodată, demisiile vin cu puţin înainte de întâlnirea anuală de pe 1 august, când liderii armatei şi cei ai guvernului decid numirile în funcţiile importante în stat pentru anul următor. Important este şi că o miză a alegerilor din mai a fost modificarea Constituţiei, astfel încât Turcia să devină o republică prezidenţială, cu un şef de stat ales prin vot direct, modificându-se Constituţia din 1982, redactată sub o huntă militară.

Autorităţile de la Ankara au decis reţinerea a 42 de generali în cadrul unei investigaţii privind punerea la cale a răsturnării actualului guvern de orientare moderat-islamista. Este vorba despre aşa-zisa operaţiune „Barosul”, un plan prezentat în 2003, la un an de la venirea la putere a Partidului Justiţie şi Dezvoltare.

Armata şi actualul guvern se suspectează reciproc de organizarea unei lovituri de stat seculariste, respectiv de impunerea unui regim islamist, împotriva principiilor republicane ale lui Mustafa Kemal Ataturk.

În mod tradiţional, armata turcă şi-a asumat rolul de garant al laicităţii statului şi, începând din 1960, a rasturnat prin lovitura de stat patru guverne de orientare islamistă. Actualul cabinet al Partidului Justiţie si Dezvotare (AKP) este considerat un pericol la adresa laicităţii, iar în 2008 partidul a fost la un pas de a fi interzis.

Actuala putere are însă un mare avantaj. De la venirea la putere a premierului Erdogan, PIB-ul pe cap de locuitor în Turcia condusă de partidele seculare era de 3000 de dolari. Acum este de 10.000 de dolari. Nicio ţară europeană nu a traversat criza economică atât de bine. The Economist boteza Turcia drept China Europei. Nu au existat falimente bancare, finanţele publice funcţionează bine, şomajul a scăzut de la vârful de 15% la 10%, iar dinamica economică din Istanbul, Ankara sau Gazyantep şi Bursa nu poate fi întâlnită nici in marile orase germane, după cum scrie Der Spiegel.