Șeful SPP de 20 de ani, Lucian Pahonțu, vizat direct de o excepție la cumulul pensiei cu salariul

Guvernul pregătise proiectul toamna trecută, cu obiectivul de a limita cumularea pensiei speciale cu salariul încasat de la stat. Măsura viza inclusiv situațiile în care persoane pensionate timpuriu din MApN, MAI sau serviciile de informații continuau să ocupe funcții și să primească, în același timp, pensie și salariu.

În forma inițială, conform Libertatea, soluția propusă era ca persoanele care optau să rămână în funcție să primească doar 15% din pensia specială.

Practic, cuantumul pensiei urma să fie redus cu 85% pe perioada în care persoana continua să lucreze.

Ulterior au fost introduse mai multe excepții de la această regulă, una dintre ele având, aparent, o aplicare directă în cazul lui Lucian Pahonțu.

Ce prevedea amendamentul pentru persoanele numite prin hotărâri CSAT

În forma respectivă a proiectului, o prevedere stabilea că anumite categorii de persoane pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului.

Textul amendamentului era următorul:

„Prin excepție de la prevederile alin.(1)–(3), persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în funcție în instituțiile/autoritățile publice prin Hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a Camerelor reunite ale Parlamentului, persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută în Constituție pe perioada exercitării mandatului, precum și persoanele numite în funcție de președintele României în temeiul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului”.

Ultima parte a prevederii este cea care îl viza pe Pahonțu. Persoanele numite în funcție în temeiul hotărârilor CSAT sunt șefii SIE, SRI, STS și SPP.

În cazul celorlalți șefi de servicii menționați, prevederea nu avea însă aceeași aplicare practică. Conform sursei citate, Pahonțu era singurul aflat în situația în care excepția producea efectiv consecințe, întrucât era trecut în rezervă și beneficia de pensie din decembrie 2024.

PSD s-a opus, iar prevederea a fost modificată înainte ca proiectul să ajungă în Parlament

Forma proiectului s-a schimbat după opoziția PSD, în frunte cu ministrul Muncii, Florin Manole. În varianta ulterioară, persoanele care rămâneau exceptate de la alegerea între pensia specială și locul de muncă erau cele care aveau mandate a căror durată este prevăzută în Constituție.

Această excepție a fost menținută, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat, deoarece exista o decizie anterioară referitoare la acest aspect.

Guvernul nu a mers mai departe nici cu procedura angajării răspunderii și nici cu varianta unei ordonanțe de urgență. Proiectul a fost transmis Parlamentului.

În prezent, proiectul de lege se află la Senat, într-o formă modificată substanțial față de varianta inițială.

Ce venituri apar în declarația de avere a lui Pahonțu

Potrivit ultimei declarații de avere a lui Lucian Pahonțu care se mai păstrează pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), acesta a câștigat în anul fiscal 2023, 353.510 lei pentru funcția de director.

La această sumă s-au adăugat 22.312 lei, reprezentând indemnizația de delegare. În total, cele două venituri însumează 375.822 de lei, echivalentul unei medii de aproximativ 31.000 de lei pe lună.

În ceea ce privește pensia, Newsweek a relatat că Pahonțu ar avea o pensie lunară de 20.000 de lei. Informația este prezentată ca o estimare atribuită publicației Newsweek și nu este formulată aici ca o sumă confirmată printr-un document oficial.

Newsweek a prezentat, de asemenea, un facsimil despre care publicația susține că arată că proiectul privind interzicerea cumulării pensiei speciale cu salariul a fost avizat inclusiv de Pahonțu, unul dintre cei opt șefi de instituții avizatoare.

Investigația Recorder despre perioada Revoluției din 1989

Lucian Pahonțu a fost vizat și de o investigație publicată de Recorder. Potrivit investigației, Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune ale lui Nicolae Ceaușescu în timpul Revoluției din 1989.

Recorder a susținut, de asemenea, că după Revoluție aceeași unitate militară din care făcea parte Pahonțu a fost implicată în acțiunile împotriva protestatarilor din Piața Universității.

Aceste informații sunt prezentate ca afirmații și susțineri ale investigației Recorder și nu ca fapte stabilite printr-o hotărâre judecătorească.

Află și „Nemuritorii”: șefii încremeniți în funcții publice din instituții-cheie