Au trecut două săptămâni de când a fost anunțată înființarea Ministrului Familiei, însă până acum instituția e doar pe hârtie. Ieri, Gabriela Firea anunța că lucrează la Hotărârea de Guvern de organizarea ministerului care ar trebui adoptată în următoarea perioadă.
”Eu am biroul la Guvern şi lucrez cu doi-trei colaboratori, neangajaţi deocamdată, la Hotărârea de Guvern de organizare a ministerului, care sper să intre într-o şedinţă de Guvern în zilele următoare
Poate că lucrurile ar trebui să se grăbească, mai ales că România nu stă prea roz la capitolul natalitate sau declin natural iar printre rolurile acestui minister se numără chiar creșterea natalității.
Că lucrurile nu stau prea bine o arată ultimele date Eurostat date publicității astă vară. Iar lucrurile e puțin probabil să se fi îmbunătățit.
„România este printre cele patru țări din UE în care declinul natural a depășit în anul 2020 nivelul amenințător de 100 de mii locuitori. Cu 120 de mii de locuitori, țara noastră este pe locul patru după Italia – 342 mii, Germania – 212 mii, Polonia -122 mii. Aceste valori trebuie corelate cu mărimea populației dar ele evidențiază, în sine, la nivelul exercițiului, cât de mare ar fi dimensiunea migrației externe nete pozitive care ar putea stopa declinul populației. Un obiectiv nerealist, ne-sustenabil (și periculos) ca perspective, arată Datele pe care Eurostat le publică în luna iulie a fiecărui an asupra bilanțului demografic în Statele Membre ale Uniunii în anul anterior.
În 19 dintre cele 27 de țări s-a înregistrat declin natural al populației în anul 2020, cu 4 mai multe decât în anul precedent. Doar în 4 dintre ele și migrația externă netă a fost negativă, declinul populației având astfel două surse: Croația, Letonia, România și Italia“, arată și un articol pe această temă publicat de contributors.ro și din care mai prezentăm fragmente:
Introducere
Datele pe care Eurostat le publică în luna iulie a fiecărui an asupra bilanțului demografic în Statele Membre ale Uniunii în anul anterior erau așteptate cu interes mai mare în acest an, urmările pandemiei Covid-19 asupra mișcării naturale și migrației internaționale fiind doar parțial cunoscute din comunicatele publicate asupra evoluției pandemiei. Se intuiau efecte negative asupra mortalității, în primul rând, dar și asupra natalității, nupțialității și migrației externe. Tabloul 2020 al Eurostat permite cuantificarea și plasarea efectelor în ansamblul schimbărilor survenite. Evoluțiile sunt predominant negative, continuându-le, de fapt pe cele anterioare, iar dezvoltările în contextul pandemiei le-au agravat. Pe acest fond și pe cel încă necunoscut dar amenințător al dezvoltărilor viitoare ale pandemiei, alimentat din lumea medicală și de presă, problemele viitorului celor mai multe dintre populațiile europene apar mai actuale și mai preocupante ca niciodată. Intrată în al 32-lea an de declin al populației alimentat și prin scădere naturală și prin migrație externă netă negativă, situația României, cu un declin al populației în anul 2020 de 143 mii locuitori, a devenit și mai dramatică prin perspectivele ritmului și dimensiunii depopulării țării.
Creștere a populației în 18 țări, declin în 9 țări
Populația Uniunii Europene – 27 a scăzut în anul 2020 cu 312 mii locuitori. S-ar putea spune că nu este un recul prea important pentru o populație care la începutul anului era de 447,3 milioane locuitori. Ceea ce este important nu poate fi însă subestimat ca mesaj și perspective: declinul natural a depășit 1 milion de locuitori și numai migrația externă pozitivă de 827 mii persoane a contribuit la compensare și la acel declin total de numai 312 mii locuitori. Dacă migrația netă ar fi fost la nivelul celei din anul 2019, populația Uniunii nu ar fi fost în declin. În contextul pandemiei, al închiderii frontierelor și al marilor restricții de circulație, ca și al crizei economice, migrația externă pozitivă a fost în anul 2020 cu 40 la sută mai mică. Cifrele menționate reflectă efectele agregate ale mișcării naturale și migrației. Coborând la nivelul țărilor, radiografia este mai relevantă asupra contribuției mișcării naturale și a migrației externe asupra creșterii/scăderii numărului populației în cele 27 de țări și în tabelul de mai jos pot fi examinate combinațiile dintre cele două componente.
Pozițiile țărilor din UE – 27 după creșterea sau scăderea numărului populației în anul 2020 și componentele creșterii / scăderii (Sursa: Eurostat)
În 19 dintre cele 27 de țări s-a înregistrat declin natural al populației în anul 2020, cu 4 mai multe decât în anul precedent. Doar în 4 dintre ele și migrația externă netă a fost negativă, declinul populației având astfel două surse: Croația, Letonia, România și Italia. Primele trei țări au avut și în ani anteriori scădere naturală și migrație negativă. Prezența Italiei nu este surprinzătoare, declinul natural fiind de multă vreme instalat dar diminuat ca impact asupra declinului populației în anii precedenți prin masivă migrație externă netă pozitivă. În anul 2020 manifestările virulente ale pandemiei în Italia au dus la un număr de decese mai mare cu 18 la sută față de anul 2019 (la nivelul UE-27 creșterea a fost de 11 la sută, în România de 14 la sută). Pe de altă parte, manifestările de excepție ale pandemiei în Italia, închiderea frontierelor și celelalte măsuri restrictive draconice au constituit bariere pentru imigrație. S-au adăugat acestor 4 țări cu sursă dublă a declinului populației alte 5 țări cu declin al populației provenind din scădere naturală mai mare decât migrația externa netă pozitivă – Bulgaria, Germania, Grecia, Polonia și Ungaria. O migrație netă pozitivă importantă s-a înregistrat și în anii anteriori în Germania și Grecia și moderată în Polonia și Ungaria. În anul 2020 dimensiunea acestei migrații a fost considerabil mai mică, pe fondul pandemiei și măsurilor restrictive, iar scăderea naturală a cunoscut o amplificare, îndeosebi în Germania și Polonia, nivelul acestei componente depășindu-l pe cel al migrației pozitive și instalarea declinului populației în cele 5 țări a fost inevitabilă. În cazul Bulgariei migrația pozitivă din anul 2020 apare drept surprinzătoare. Dacă nu este vorba de erori în date, înseamnă că în anul 2020 a existat un flux masiv de migrație de retur din țările dezvoltate în contextul crizei economice și creșterii șomajului în aceste țări.
Mai multe despre România
Câteva aprecieri asupra poziției României în graficele din Anexă pot fi utile cititorului. Poziția mediană a natalității în spațiul UE ridică un semn de întrebare, cel al mecanismului prin care un număr apropiat de născuți la nivelul anilor calendaristici duce la o natalitate staționară sau în progres ușor. Mecanismul se află în declinul anual al numărului populației. Stabilitatea numărului de născuți într-o populație în regres numeric nu poate proveni decât din progresul ratelor de fertilitate pe vârste și sinteza acestora – rata fertilității totale, însemnând numărul mediu de copii aduși pe lume de o femeie de-a lungul vieții. Datele Institutului Național de Statistică indică o astfel de creștere după anul 2010, de la 1,3 născuți vii la o femeie în anii anteriori la 1,6 în anul 2020. Cât de reală poate fi o astfel de schimbare? Nu putem ști pentru că nu cunoaștem cu suficientă exactitate nici numărul populației rezidente și nici structura pe vârste a acesteia. Unui nivel scăzut (dar median în spațiul UE) al natalității îi corespunde o rată a mortalității generale extrem de ridicată între populațiile UE, aproape 16 decese la 1000 locuitori (figura B).
O informație utilă înțelegerii stării de sănătate a populației din țara noastră ne este oferită de persistenței unei mortalități excesive la nivelul populației infectate cu SARS-coV-2 . În figura 2 pot fi examinate ratele de mortalitate la 1000 persoane infectate în țara noastră și în populația Uniunii Europene. Curbele au ritmuri de desfășurare total diferite. Explicația nivelului ridicat al mortalității din țara noastră ar putea fi găsită în starea gravă de sănătate a persoanelor decedate prin coronavirus, raportul ultim (din 14 iulie) al Centrului de Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) precizând că 72,1% dintre persoanele decedate aveau afecțiuni cardiovasculare, 31,3% aveau diabet, 21% aveau afecțiuni neurologice, 19,2% aveau obezitate și lista continuă (CNSCBT). În ce măsură această stare precară a sănătății persoanelor infectate și decedate este tipică întregii populații nu se știe.
Ce a însemnat recrudescența mortalității în anul 2020 asupra nivelului speranței de viață la naștere? Creșterea mortalității după luna iunie a determinat reculul speranței de viață la întreaga populație (bărbați și femei) în lunile iulie și august cu 1 an și 1 an și jumătate comparativ cu aceleași luni din anul 2019. În lunile octombrie-decembrie, cu o recrudescență și mai marea a mortalității, speranța de viață s-a redus cu 3 ani în luna octombrie, cu 5 ani în luna noiembrie și cu 4,5 ani în luna decembrie, față de valorile din anul 2019. La nivelul întregului an, regresul speranței de viață în anul 2020 a fost de 1,6 ani la bărbați și de 0,9 ani la femei. Rămâne de văzut când nivelul indicatorului va reveni la cel dinaintea pandemiei și își va relua așteptatul progres pentru a reduce decalajul de 6-7-8 ani față de țările dezvoltate. În primele 4 luni din anul 2021 indicatorul este, ca medie, mai mic cu 1 an față de nivelul din anul 2020 (la întreaga populație, bărbați și femei). Va fi instructiv de văzut cum va evolua indicatorul în a doua jumătate a anului, mortalitatea prin coronavirus la 1 milion de locuitori fiind acum aproape de zero. Lipsa unei redresări consistente ar putea fi expresia efectelor negative asupra sănătății populației și mortalității provenite din tot ce a însemnat și înseamnă încă îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2, efectele tratamentelor și, posibil, ale vaccinării, semnalele lumii științifice medicale referitoare la aceste efecte post-vaccinare înmulțindu-se.
Problemele mortalității în România sunt vechi, grave, în deteriorare iar stagnarea nivelului speranței de viață la naștere după anul 2013 la valorile cele mai scăzute din Uniunea Europeană ridică semne de întrebare asupra resurselor pe care societatea românească le are în transferul din creștere economică spre calitatea vieții.
(…)
În fața acestor perspective întrebarea firească este dacă se mai poate face ceva. Nimeni nu poate avea un răspuns pozitiv fundamentat realist, situația fiind mult prea gravă după 32 de ani de acumulări negative și construirea unor mecanisme determinante extrem de solide și rigide. Clasa politică nu a abordat niciodată viitorul populației țării cu voință autentică, competență, responsabilitate și viziune pe termen lung. Dublarea sau triplarea alocației de stat pentru copii, atunci când guvernanții vor avea bani, ori alte măsuri similare, doar financiare, nu vor putea schimba starea demografică actuală a țării și perspectivele ei pentru că nu știm în măsură suficientă ce factori și prin ce mecanisme determinante au produs și întrețin degradarea, îndeosebi a natalității. Dacă ar fi să apară idei și soluții de diminuare a vitezei declinului și depopulării țării ele nu pot veni decât de la populați tânără. Pentru a le cunoaște este nevoie de cercetări selective pe eșantioane mari de populație tânără și adultă, cercetări care să identifice factorii care determină deciziile de a nu avea copii la sute de mii de tinere cupluri ori de a avea un singur copil, la alte sute de mii de tinere cupluri.
Este doar factorul economic cel aflat în spatele acestor decizii ori sunt și alți factori? S-ar putea identifica problemele reale ale tinerelor familii, aspirațiile și preferințele asupra dimensiunii familiei, ce fel de măsuri ar putea schimba deciziile de a nu avea copii ori de a avea un singur copil, ce forme de sprijin sunt dorite, financiare ori combinații cu servicii adresate copilului, familiei cu copii, mamei. Cu toate aceste cunoștințe, s-ar putea contura astfel o strategie pe termen lung care să urmărească reducerea dimensiunii anuale a declinului populației și depopulării țării, cu răbdare, adaptare a măsurilor, monitorizare profesionistă și corecții de parcurs, adoptând mijloace și soluții viabile din alte țări și alocând resurse care nu pot fi decât foarte mari.
articol preluat de pe https://www.contributors.ro/anul-demografic-2020-in-ue-27-declin-natural-al-populatiei-in-19-tari/
Pai nu se vorbea pe aicea de „Marea inlocuire” ? Pai … asta e ! (si tot nu inteleg cum Italia, cu toata invazia „dacilor liberi”, e „pe minus” ?!)
N-am inteles prea bine , se apuca firea de facut copii sa echilibreze balanta ? Auzi si tu , n-are madam minister !
ce poza: parca e o morsa! cum vreti ca pitipoancele sa faca copii – isi pierd silueta – si nu mai au succes la mosii cu bani!
Doamna FIREA ,SOLUȚIA e ,,ARHIVA”. Adică DOCUMENTUL care a adus pe lume jumătate din cei născuți între 1970 și 1989 -dintre care și d-voastră faceți parte (amu-i drept că nu știm din care) și care acum OCĂRĂSC REGIMUL ,,SAMAVOLNIC ” despre care se striga cu mânie antiPCR-istă– DE-acu cu comunicatu/ ȘI —– a luat-o statul// Și cât era de greu : toți majorii apți trebuiau să muncească, să contribuie la pensii, sănătate, educație, apărare, alocația decrețeilor era legată de muncă, de prezența la școală, chiria la bloc era modică, nici apartamentele (în care locuiesc și azi jumătatea dintre ,,BLOCANII” actuali,) nu erau prea scumpe, …. E drept că mai trebuia să facem CĂTANE OBLIGATOR,CĂ NU NE LĂSAU SĂ PIPĂM ,,IERBURI” , nu erau centuriste și pe ulițele de țară, iar de înghețat și de murit de foame nu am văzut nici o persoană, nici ,,oamenii străzii nu erau,nici deșeurile ,,drăguțului occident” nu ardeau în ,,buzele BUCUREȘTIULUI”.
PE BUNE? OI-OI-OI…PAI CE SA VEZI DRACI TOVARASHI SI PRETINI, PERPETUAREA SPECIEI VINE LA PACHET CU LIBERTATEA SI FERICIREA HA! PENTRU CE A-I DORI (CA MAMA) ADUCEREA IN IAD A UNUI SUFLET NEVINOVAT…? DACA EXISTA UN „IAD” UNDEVA ATUNCI ESTE AICI TOVARASI, IN SIMULATIA ASTA NAMOLOASA IN CARE NE DUCEM ZILELE INCHIPUITE!
daca scade populatia, cum cresc bujetarii?
N-are săraca birou ministerial!.
Păi să-l mute în voluntari acasă ca oricum arată că un minister căsoiul lui pandele..!
…și alte ,, nedreptățuri”-huliții ofițeri și subofițeri aveau retribuții normale , după servicii, pensii la fel, nu erau pensii speciale ( li se zice cumva nesimțite, fără contributivitate) E drept că nu puteam face atâtea acte de caritate ! bătrînilor și bătrânelor din Italia, Franța, Germania, nici culege roadele agricultorilor din Spania ,Grecia ,Turcia și cu ,,BELȘUGUL ADUNAT” să venim în țară să construim în livezi,văi și dealuri, cu plan ori fără plan așa zise ,,VILOAIE” care mai mult stăteau și stau pustii iar încălzitul lor costă cât ,,bugetul apărării”!!!, ba să mai cumpărăm și toate rablele pe patru roți. Și cât de frumos am rămas fără fabricile(noastre) centralele(noastre)electrice, irigațiile noastreetc Ce splendid!
Sa intelegem ca Mali,Niger,Ciad si altii mustesc de fericire si libertate.Eu cred ca islamul ii tine uniti si prolifici ,noi ne injuram propria credinta si biserica de mama focului.Basca in comunitatite noastre devenite europene a-ti duce copilul la biserica e o rusine ,risti sa ajungi un ciudat,un paria. Eu zic sa mai cercetam ,sa ne mai uitam si cum crestem viitoarea generatie cu smartphonul de gat ,indopati de aditivi ,dulciuri si cartofi prajiti,cu masca pe figura si cu saliva in eprubete, cu educatia asazisa sexuala in care li se spune de catre tovarasii dascali proaspat europenizati ca nu au gen.Dupa toate astea vrem si natalitate.Suntem nesimtiti.
S-a făcut tot ce s-a putut pentru ca la referendumul pentru familia tradițională să nu câștige familia tradițională. S-au mobilizat televiziunile, radiourile și ziarele, aceleași care se vând și sunt cumpărate și azi ca să ne arate că nu ne trebuie familie tradițională. Aveți ce-ați votat. Celelalte tipuri de familii nu prea fac copii ci cresc câini, pisici, papagali, șerpi și alte vertebrate inumane. Așteptăm cu multă anxietate vaccinul care lasă bărbații gravizi și femeile calve și înțelepte. Consultați-o pe Unssula. Are 7 copii și nu știe cu cine-i are.
Trebuie sa-si fac si Firea (fire-ar stiu eu cine),de lucru!Se pune pe facut copii ca la numarat bani a pierdut sirul,ca tot scade populatia
Parca Turcan muncea ceva la ‘munca’? Era tot cu sorcova pe la tv uri la barfa, asa si sinistra familiei
Cum pleaca familii tinere si copii si-i tin acolo se trece populatie la minus. Cine va mai plati pensii peste 20-30 de ani prea putini raportat la pensionari si salariati. Dupa 30 de ani de la prabusirea regimurilor comuniste tarile de bastina considerate pierdere de timl.
Au trecut doua saptamani de cand a fost infiintat ministerul iar Firea a fost pusa ca ministreasa si uite ca populatia tot n-a crescut.
Firea doarme in papuci.
Stimabililor (??), daca o tineti tot asa cu mizeriile astea criminale importate din Vestul „civilizat”, in loc de Ministerul Familiei vom avea in curind Ministerul LGBT ! Ati vazut voi multe cupluri si familii in care „parintele 1″ si parintele 2”, ambii (ambele) de acelasi sex (nedeterminat), sa si-o traga si sa aiba si copii ? Poate din aia facuti cu imprimanta 3D …
pe bune? numai sobolanii se inmultesc fara grana ca apoi sa se canibalizeze. alea sunt animale. noi cicase am fi superior oricarui animal de pe pamant? cum sa te impuiezi cand bagi mana in buzunar si gasesti „altceva” decat posibilitatea de a te intretine pe tine, d-apai o familie cu copii! asa ati gandit cu totii pe vremea comunistilor, cand femeilor le mureau copiii de frig si de foame la propriu! este adevarat ca oamenii s-au inmultit in saracie si razboaie, insa majoritatea copiilor au ajuns vai mama lor. asta nu se spune. se iau in calculul capetelor seci doar „varfurile” castigatoare. O SOCIETATE LIBERA, FERICITA SI PRIN URMARE FERICITA ESTE CEA CARE PROCREAZA CORECT. CEA CARE POATE ASIGURA PRIN MUNCA LIBERA UN TRAI DECENT SI EDUCATIE. cu ideologia mai usor la vale sa o luati!
* si prin urmare SANATOASA*