Medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș, spune că în ceea ce privește secțiile de terapie intensivă care se ocupă de pacienții cu SARS-CoV-2, lucrurile sunt complicate, pentru că aparatele lucrează la capacitate maximă și nu sunt calibrate pentru debite atât de mari.
„Când vorbim de secţiile de terapie intensivă care se ocupă de pacienţii cu infecţii sars cov 2, lucrurile sunt mai mult decât complicate. Se lucrează la capacitate maximă, medicii tratează pacienţi cu forme critice, cu o evoluţie imprevizibilă. Trebuie să fie îmbrăcaţi în costume speciale, stau intervale lungi de timp îmbrăcaţi în acest fel, este foarte complicată situaţia. Sunt câteva săptămâni bune, asta nu înseamnă că la începutul pandemiei nu erau pacienţi”, spune dr. Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș.
Din luna martie şi mai ales din luna aprilie, terapiile intensive au lucrat mai mult decât intens, dar, spune dr. Marinescu, în ultimele săptămâni a fost mai mult de atât.
„Ce se întâmplă în ultimele săptămâni însă e mai mult de atât. Am ajuns în punctul în care să nu exuste un loc liber zile în şir e clar că e o situaţie complicată şi nu numai la Matei Balş, asta se întâmplă cu toate terapiile intensive care se ocupă de Covid 19. Întotdeauna au fost şi înainte de pandemie de terapie intensivă erau folosite aceste instalaţii de oxigen. Era clar că orice sursă de flacără avea un risc foarte mare de explozie. De asemenea suprasolicitarea în condiţii de pandemie pentru aceste instalaţii de oxigen apare foarte frecvent. Ele nu au fost calibrate pentru debite atât de mari, iar în infecţia cu SARS-CoV-2 pacientul are un necesar foarte mare de oxigen”, a mai spus medicul.
Medicul Adrian Marinescu spune că acest risc este și în secţiile normale și cu atât mai mare în secțiile de terapie intensivă. Instalațiile trebuie să fie supravegheate în permanență.
„Din păcate cei mai mulţi pacienţi internaţi sunt cu forme severe şi au nevoie de oxigen. Există soluţii, aceste instalaţii trebuie supravegheate în permanenţă, trebuie urmărite din punct de vedere tehnic, trebuie calibrate în aşa fel încât să nu funcţioneze la o capacitate maximă. Asta inseamnă că de multe ori trebuie făcute şi intervenţii astfel încât să se potrivească pentru necesarul din pandemie. Noi la institutul Matei Balş asta am făcut. Există şi o firmă care se ocupă de asta, dar şi institutul monitorizează aceste lucruri la intervale clare de timp. Exista o acreditare care presupune printre alte puncte şi acest aspect, deci lucrurile sunt atent monitorizate pentru că instalaţiile de oxigen reprezintă un risc mare de a duce la o explozie, lucrul acesta este bine ştiut”, a mai spus medicul.
Oricare dintre secţiile ATI se poate găsi mâine în aceeaşi situaţie, spune şi Carmen Mărginean, medic anestezist. Medicul afirmă că instalațiile sunt vechi, oxigenul, insuficient și e lipsă de personal: „Dacă fiecare pat ATI ar fi avut o asistentă, mai mulți pacienți ar fi putut fi mutați”.
„Singurul lucru pe care pot să îl spun e că nu e exclus ca ceva similar să se întâmple din nou pentru că spitalele noastre au instalaţii vechi, oxigenul nu este suficient. sursele, prizele electrice foarte multe dintre ele nu au fost updatate de ani de zile, practic e un pericol real în spitalele noastre în zilele acestea când, din cauza numărului mari de pacienţi înfectaţi cu COVID-19, care necesită oxgen, toate sursele de oxigen şi prizele elctrice sunt suprasolicitate”, spune medicul Carmen Mărginean.
Medicul vorbeşte despre puterea pe care colegii din Piatra Neamţ au avut-o pentru a salva bolnavii, deşi parea ceva aproape imposibil din cauza lipsei de infrastructură, dar şi numărului mic de personal. În Anglia este un medic şi doi rezidenţi la 10 pacienţi şi cate o asistentă la fiecare pacient intubat. Pentru a fi mutat un pacient ATI e nevoie de două persoane şi cam 30 de minute de pregătire.
„Aceşti pacienţi sunt conectaţi la tot felul de aparate, la vetilatoare. Şi practic pentru a transfera un pacient ca acesta şi la CT când facem examinările practic ne ia o jumătate de oră o oră să facem toate check-listurile, să ne asigurăm că avem tot echipamentul necesar la dispoziţie. Practic trebuie să ne asigurăm că avem destul oxigen, că ventilatoarele au suficientă baterie, să ne asigurăm că avem şi un plan B dacă pacientul se extubează accidental, dacă ventilatorul cedează avem o mască şi un balon şi, de obicei, ai nevoie de cel puţin două persoane pentru a salva un pacient de terapie intensivă, pentru a-l mobiliza. Ai nevoie de două persoane pentru a impinge patul şi să se asigure că e deconectată toata aparatura. Dacă nu am reuşit să stingem incendiul practic ar trebui să se facă pe orizontală evacuarea pacienţilor. Practic trebuie să mutăm pacienţii din zona în care ne aflăm, la distanţă de două uşi de incendiu pe orizontală, asta înseamnă că fiecare pacient trebuie mutat din zona respectivă cel puţin la două uşi distanţă, fiecare uşă se presupune că ţină focul la depărtare pentru 30-60 de minute”, explică mdicul ATI.
Problema este, spune dr. Carmen Mărginean, că în spitalele din România în care a fost până acum, niciunde nu a văzut slideuri, un fel de rampe sau targă făcută dintr-un material alunecos, care să fie trasă pe scări şi nici scaune speciale pentru transportul pacienţilor. Nici vorbă de uşi de incendiu care să se închidă automat ca să izoleze zona de flăcări! Dacă adăugăm clădirile vechi, lipsa personalului şi epuizarea medicilor şi asistentelor avem un scenariu sumbru. Cadrele medicale sunt şi ele victimele sistemului şi trebuie să salveze vieţi cu ce au la îndemână.
„Faptul că s-au întors după pacienţi să îi salveze este un fapt eroic şi nu am decât cuvinte de laudă pt colegii mei. E o muncă fenomenală să scoţi un pacient din ATI. Mai ales 5-10, caţi au fost acolo şi dacă au fost intubaţi e imposibil să faci cu două persoane în 2-5 minute. Secţia de ATI a fost la etaj. Singura cale de salvare pentru pacienţii de terapie intensivă care erau ventilaţi era practic mutarea lor într-o secţie alăturată protejată de incendiu sau prin folosirea unor slideuri se puteau muta pacienţii şi puteau fi trasnferaţi pe scări în jos. Îţi trebuie ceva timp sa faci asta şi cateva persoane. Daca fiecare pacient avea o asistentă era posibil ca mai muliț pacienţi să fie mutaţi”, mai explică dr. Mărginean.
Dr. Carmen Mărginean are o experinţă de doi ani la spitale din Mureş şi Cluj şi de nouă ani în Marea Britanie.
Domnule Marinescu, spitalul Balș are autorizație de incendiu de la ISU ???????????
Acesti manageri de spitale numai profesionisti nu sunt!
Sunt niste lichele numite pe acolo si executa ordine de la superiorul sau securist!
Multi doctori peste 80% au dosare penale caci au uitat prin pacienti in timpul operatiilor foarfece,pansamente,etc din cauza ca nu sunt respectate protocoalele referitor la echipa completa pentru o opreratie pe care n-o respecta din goana avida de cistig!
La aceasta se adauga faptul ca in spitale sunt numiti numai indivizi care au o slaba pregatire medicala, dar sunt fideli statului securist!