' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Datoria acumulată la nivel mondial a depășit pragul de 365.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2026, după o creștere de aproximativ 10.000 de miliarde de dolari în doar șase luni. Datele publicate de Institute of International Finance (IIF) readuc în atenție problema costurilor tot mai mari de finanțare și a presiunii exercitate de dobânzi asupra bugetelor statelor, scrie Profit.ro.
Suma include datoriile guvernelor, gospodăriilor, instituțiilor financiare și companiilor nefinanciare din peste 100 de economii dezvoltate și emergente. Potrivit IIF, creșterea din prima parte a acestui an este mai redusă decât cea înregistrată în aceeași perioadă din 2025, când datoria globală avansase cu aproximativ 21.000 de miliarde de dolari. Chiar și în aceste condiții, nivelul total al îndatorării a atins un nou record.
O parte importantă a creșterii vine din economiile emergente. Acestea au acumulat aproximativ 6.500 de miliarde de dolari în datorii în primele șase luni ale anului, ajungând la circa 110.600 de miliarde de dolari. China s-a numărat printre principalii contributori la această creștere. În cazul economiilor mature, datoria totală a ajuns la aproximativ 255.000 de miliarde de dolari.
Dobânzile pun presiune pe bugetele statelor
Problema nu este reprezentată doar de dimensiunea datoriei, ci și de costul tot mai ridicat al finanțării acesteia. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung au ajuns la niveluri ridicate în mai multe dintre cele mai mari economii ale lumii.
Statele Unite, Japonia, Franța și Marea Britanie se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu creșterea cheltuielilor pentru plata dobânzilor. Potrivit IIF, astfel de probleme erau asociate în trecut mai ales cu economiile emergente aflate în dificultate financiară.
Economiile dezvoltate au plătit anul trecut peste 3.300 de miliarde de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional. Pentru comparație, suma depășește cheltuielile globale estimate pentru inteligența artificială, apărare sau energie curată, fiecare dintre aceste domenii având cheltuieli mai mici în perioada analizată.
IIF atrage atenția că majorarea costurilor cu serviciul datoriei poate limita spațiul de manevră al guvernelor. Pe măsură ce dobânzile rămân ridicate, o parte tot mai mare din veniturile publice poate fi direcționată către plata datoriei, în detrimentul altor cheltuieli.
Datoria devine și o problemă politică
Economiștii citați în analiza IIF atrag atenția și asupra dimensiunii politice a problemei. Alegerile și presiunile pentru măsuri pe termen scurt pot face mai dificilă adoptarea unor politici de consolidare fiscală care să reducă vulnerabilitățile pe termen lung. În același timp, guvernele trebuie să facă față unor cheltuieli structurale tot mai mari, inclusiv pentru sănătate și pensii. Dacă dobânzile cresc, iar aceste cheltuieli continuă să avanseze, presiunea asupra finanțelor publice se poate accentua.
Și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a atras atenția în raportul său privind datoria pentru 2026 asupra costurilor ridicate de finanțare. Guvernele și companiile sunt estimate să împrumute aproximativ 29.000 de miliarde de dolari de pe piețele financiare în acest an, cu 4.000 de miliarde de dolari mai mult decât în 2024.
