Catalonia este pe cale să se întoarcă la proteste de masă, confruntare instituțională și nesupunere în fața guvernului de la Madrid, după arestarea în Germania a fostului președinte Carles Puigdemont și a altor lideri secesioniști. Pe lângă protestele de duminică din Barcelona, soldate cu peste 80 de răniți, partidele independentiste ce domină parlamentul ales la finele anului trecut semnalează că vor lupta pentru eliberarea liderilor închiși și vor modifica legea catalană pentru a permite învestirea de la distanță a unui nou președinte, cel mai probabil, tot în persoana lui Puigdemont. Deși cele mai importante două partide secesioniste nu vor să încalce legea spaniolă, presiunea străzii este foarte puternică, scrie El Mundo.
Carles Puigdemont a fost arestat în Germania, unde infracțiunile de care este acuzat în Spania sunt definite în mod similar, însă presa germană sugerează că procesul său ar putea dura luni de zile. Tot săptămâna trecută au fost reținuți alți cinci lideri secesioniști, inclusiv Jordy Turull, care urma să fie propus pentru funcția de președinte al Cataloniei. El a fost al treilea candidat la conducerea regiunii care a fost arestat în ultimele luni. O primă înfățișare a lui Carles Puigdemont a avut loc luni. Judecătorii germani sunt puși în fața unei decizii dificile. Codul penal german pedepsește rebeliunea, infracțiune de care este acuzat Puigdemont, dacă aceasta implică acțiuni violente. Or, catalanul nu a recurs la violență. Pe de altă parte, „judecătorii vor trebui să aibă mult curaj pentru a bloca o extrădare, este o responsabilitate mare“, spune Otto Lagodny, profesor de drept comparat la Universitatea din Salzburg. „Mi-e teamă că se vor eschiva“, spune Lagodny.
Puigdemont fugise de autoritățile spaniole în Belgia, unde profita atât de problemele politice create de separatismul flamand, cât și de absența din Codul penal belgian a faptelor de care era acuzat în Spania – rebeliune și nesupunere în fața autorităților –, ceea ce îngreuna mult procedura de extrădare. Deși se afla la 1.200 de kilometri depărtare, Puigdemont dorea să fie ales din nou președinte de un parlament catalan dominat de trei partide secesioniste. Puigdemont nu a știut cât de mult să îndrăznească în acțiunile sale, scrie La Vanguardia. În ultima săptămână, în ciuda sfaturilor avocaților, a fost în Elveția și Danemarca pentru a ține conferințe despre secesionismul catalan.
Procuratura germana se intreba de ce nu a fost arestat Carles Puigdemont in Finlanda, sau cand a tranzitat Suedia si Danemarca. Arestarea este un ou fierbinte, dar de care nu te poti eschiva, cum au facut finlandezii. In codul penal german nu exista cuvantul „rebeliune”, insa este asociata prin continut cu „inalta tradare”. Violenta nu este o conditie obligatorie nici in Spania, nici in Germania. Catalanii au fost intotdeauna nationalisti, au avut un grad mare de autonomie si au fost destul de obrasnici vis-a-vis de Madrid. Nu trebuie uitat ca, cei ce sustin secesiunea sunt doar putin peste 50%. Pacat ca nu au luat in serios avertismentele economice, care prevad o prabusire in cazul secesiunii plus un acces la EU ce va fi blocat mereu de veto-ul spaniol. Secesiunea e o idee proasta!
Nu cred că catalanii au nevoie de franchişti să-şi administreze patria, departe de mioritici le ţină lumnănările …
Pavele,cu ce au gresit ai tai?
Sorry, CATALUNYA…
Caralunya este si va ramane o provincie cu un grad ridicat de autonomie functionala in cadrul Regatului spaniol! Orice alta varianta este exclusa a fi viabila…locul acest rebel este in puscarie….macar pt fraude fiscale daca nu pt rebeliune antistatala…
Corect!Pixelu ala de mai sus nu cunoaste istoria,vorbeste sa se afle in treaba!
Catalunia se va rupe de Spania. Când? Greu de precizat. Cert este că, este voința populației nu a unor politicieni fripturiști. Puigdemont este slab dar dacă apare un catalan cu cojones, se împute treaba.
@Pixelul albastru: Da, numai ca istoria nu-i asa de simpla. Catalonia e-o provincie mare cât o tara, fiindca se-ntinde si-n sudul Frantei, pâna la Narbonne. Ori, desi catalanii francezi îi sustin (si-nca foarte apasat) pe catalanii din Spania, Franta e stat unitar. Numai din clipa în care Constitutia se modifica, vorbind si de autonomie, independentele de orice fel (fiindca si bretonii au o limba si-o cultura proprie, si corsicanii, la fel, plus istoria, care pe corsicani îi apropie de Italia … ca sa las deoparte Gironda, acuma aproape 1000 de ani, sub englezi, si care-a si luptat alaturi de englezi împotriva regilor Frantei (din cauza de impozite, mult mai mari în Franta). Lucru pe care, desi la o asemenea distanta-n timp, nici unii, nici altii nu-l uita … din punctul asta de vedere, tarile europene „clasice” ale civilizatiei si culturii, sunt mai de plâns decât statele formate dupa revolutiile de la 1848 (România fiind între ele, alaturi de Germania …), în care nationalismul (tardiv descoperit) a devenit, între timp, foarte puternic. Si i se opune regionalismului „vechii Europe”, în care tipii-s mai mândri a fi „bretoni” decât francezi, si „catalani” descât spanioli. @Dragos : nu mai bate câmpii, Puigdemont pentru secesiune a fost ales, catalanii vor secesiunea de Spania. Si tipul a organizat un referendum, adica s-a purtat legal. Ce „rebeliunea” lui Peste-Rajoy-Inchizitie te-apuca? @Pavel : da. Asta este si esenta catalanismului.