Serate muzicale incendiare

Din atmosfera senzuală a deşerturilor americane la muzica balcanică Vineri şi sâmbătă, la ora 21.00, sunteţi invitaţi la „Balcanic Twist”, o petrecere de două zile, pe care organizatorii promit că o veţi ţine minte toată viaţa. „A Hawk and a Hacksaw”, „Shukar Collective”, DJ Vasile şi pictorul Paul Hitter sunt gazdele acestor seri şi nopţi […]

Serate muzicale incendiare

Din atmosfera senzuală a deşerturilor americane la muzica balcanică Vineri şi sâmbătă, la ora 21.00, sunteţi invitaţi la „Balcanic Twist”, o petrecere de două zile, pe care organizatorii promit că o veţi ţine minte toată viaţa. „A Hawk and a Hacksaw”, „Shukar Collective”, DJ Vasile şi pictorul Paul Hitter sunt gazdele acestor seri şi nopţi […]

Din atmosfera senzuală a deşerturilor americane la muzica balcanică

Vineri şi sâmbătă, la ora 21.00, sunteţi invitaţi la „Balcanic Twist”, o petrecere de două zile, pe care organizatorii promit că o veţi ţine minte toată viaţa. „A Hawk and a Hacksaw”, „Shukar Collective”, DJ Vasile şi pictorul Paul Hitter sunt gazdele acestor seri şi nopţi de muzică şi dans în care viaţa este celebrată „aşa cum e ea, brutală, pătimaşă, dar întotdeauna muzicală”.

Ce au în comun cuplul de americani de la „A Hack and a Hacksaw”, „Shukar Collective” şi pictorul Paul Hitter? Poate cel mai important lucru: muzica şi arta lor respiră patima şi înţelesurile profunde ale spiritului balcanic, al oamenilor care ştiu să se distreze şi să se bucure de viaţă ca nimeni alţii!

Petrecerea începe cu expoziţia lui Paul Hitter, pictor român ce locuieşte în München şi care a devenit un răsfăţat al galeriilor de artă europene. Tablourile sale, cu personaje hipnotice, îşi trag seva din simbolistica folclorului românesc şi balcanic topită de artist într-un stil pe care l-a numit „expresionism balcanic”, care a entuziasmat privitorii din România şi din străinătate, expoziţiile sale reprezentând adevărate evenimente culturale.

Shukar Collective

În acest decor, care va completa printr-o explozie de culoare cele două nopţi balcanice, va concerta trupa americană „A Hack and a Hacksaw”, care îşi lansează şi noul lor disc „Cervantine”. Albumul anterior, „The Way the Wind Blows”, din 2006, este parţial înregistrat în satul „Zece Prăjini” şi conţine piese alături de celebra Fanfară „Ciocârlia”, iar muzica este influenţată, în mare parte, de Romica Puceanu. „A Hawk and A Hacksaw” au participat la o serie de festivaluri cunoscute, cum ar fi „All Tomorrow’s Parties Festival”, „Roskilde”, „Pitchfork Music Festival”, „The Calgary Folk Fest”, „Wellington Arts Fest”. De asemenea, ei au mers în turneu cu Wilco, Calexico, Andrew Bird la Beirut şi Portishead.

Din atmosfera senzuală a deşerturilor americane puteţi călători către ritmurile sârbeşti, greceşti şi româneşti, dansând pe muzica celor de la „Shukar Collective”, care promit că vor cânta „până o să iasă fum şi foc din instrumente”. Concertele cunoscutului grup românesc, însoţite de proiecţii audiovizuale, combină muzica tradiţională Romanes cu tehnicile moderne de sampling digital. Un mix eclectic de sunete de lingură, butoaie de lemn, acorduri de vioară, bas, acordeon, voci, samplere, scratches, turntables şi bituri, ce creează o atmosferă incendiară.

 

Paul Hitter, Benga

Li se alătură, până către dimineaţă, DJ Vasile, un veteran al muzicii electronice din România, care, în 2000, s-a implicat într-un proiect ce a generat multe controverse, „Shukar Collective”. Din componenţa acestei trupe mai fac parte şi Dan Handrabur aka Dreamdoktor, Cri Stanciu aka Matze, Mitoş Micleuşanu aka Diafragma, Vlaicu Golcea, Marius Mateşan şi trei „solişti” vocali şi percuţionisti de origine rromă. Pentru ei, muzica e peste tot: în lingura de lemn care loveşte masa, în strigătele pătimaşe de dragoste, în furie şi în exclamaţiile de bucurie. Ritmurile lor spun de fapt o poveste de viaţă, mai sinceră şi mai puternică decât dacă ar fi fost pusă în cuvinte.

Poftiţi, aşadar, la petrecerea oferită de Godot Café -Teatru, acest club, singurul din Bucureşti, ce păstrează fizionomia unui teatru clasic şi pe scena căruia s-au perindat, de la sfârşitul anului trecut, când a fost deschis, artişti care au entuziasmat publicul, ca Amaro Del (din Serbia, în cadrul turneului „In Quest for the Gipsy Soul of the World”), „Nightlosers” – Hanno Hoefer, Marius Mihalache, Irina Sârbu, Teodora Enache, „Şuie Paparude”, alături de piese de teatru ca „Bullets over Lipscani”, după texte de Woody Allen, „Cu(cu)ienfrunte”, un two man show cu Radu Iacoban şi Tudor Istodor, după texte de Eric Bogosian, „Gunoierul” lui Mimi Brănescu, „No One”, de Carmen Vioreanu, cu Răzvan Fodor, Adrian Ştefan, Paul Dunca şi Alexandru Secăreanu şi spectacolele de improvizaţie sau stand-up comedy ale deja „clasicilor” Micuţu, Bobo, Cătălin Neamţu, Tania Popa.

Nu rataţi „Aida” şi „La Bohème” de pe scena Operei Naţionale din Bucureşti

Aida

Astă-seară, atât de îndrăgita operă a lui Giuseppe Verdi „Aida” este dedicată memoriei sopranei Lucia Bercescu (1911-1995), personalitate a artei lirice româneşti care şi-a construit o carieră internaţională impresionantă, fiind considerată una dintre cele mai mari voci de operă din lume din ultima jumătate a secolului XX, de la a cărei naştere se împlinesc în 2011 o sută de ani. Vor da viaţă poveştii de dragoste între tânărul general egiptean Radames şi prinţesa etiopiană Aida soprana Silvia Sorina Munteanu, tenorul Efe Kislali, artist cunoscut publicului bucureştean din apariţiile sale anterioare ca invitat pe scena lirică bucureşteană, Liliana Mattei Ciucă, artist invitat, Marius Boloş, Eugen Secobeanu, Horia Sandu, Valentin Racoveanu, Dorina Cheşei şi soliştii de balet: Mădălina Slăteanu, Magdalena Rădulescu, Alin Gheorghiu. Corul este pregătit de maestrul Stelian Olariu, întreaga reprezentaţie desfăşurându-se sub bagheta dirijorului Iurie Florea.

Soprana Lucia Bercescu a început să studieze muzica la vârsta de 17 ani, urmând drumul deschis de sora sa mai mare, soprană lirică ce fusese numită de un juriu condus chiar de George Enescu „cea mai frumoasă voce a României”. Lucia Bercescu a debutat pe scena Operei Române din Bucureşti în 1939 în rolul Margaretei din „Faust”, de Charles Gounod, apariţia ei fiind observată şi aclamată atât de publicul larg, cât şi de critica de specialitate. În 1942 a fost remarcată la Viena, în urma participării la un concurs de canto alături de alte 15 soprane din întreaga lume şi a fost angajată la Volksoper, unde a debutat cu rolul titular din „Aida” (Giuseppe Verdi). Cariera sa a însemnat un permanent periplu între Bucureşti şi cele mai mari scene lirice ale lumii, a dat viaţă tuturor rolurilor importante, înregistrând mereu succese răsunătoare. În 1951 a traversat oceanul cucerind şi publicul din Statele Unite. A fost angajată la „New York City Opera” şi la teatrul liric din Philadelphia, efectuând apoi turnee şi în America Latină, în Guatemala, San Salvador, Porto Rico şi Mexico. Printre dirijorii sub bagheta cărora a cântat se numără George Enescu şi Ionel Perlea.

Duminică, spectatorii sunt invitaţi să petreacă la ONB o altă seară specială. De această dată, celebra creaţie semnată de Giacomo Puccini „La Bohème” îi va purta pe iubitorii de operă în Parisul primei jumătăţi a secolului XIX, în Cartierul Latin, în care viaţa boemă, romantismul şi visarea se îmbinau cu sărăcia. Reprezentaţia se va bucura de participarea sopranei Cellia Costea, în rolul lui Mimi, alături de aceasta evoluând Marius Manea, Dorina Cheşei, Ionuţ Pascu, Vasile Chişiu, Horia Sandu, Paul Basacopol, Ştefan Schuller, Adrian Ionescu şi Constantin Negru. Corul este coordonat de maestrul Stelian Olariu, corul de copii a fost pregătit de Vasile Corjos, iar întregul spectacol se va desfăşura sub conducerea muzicală a dirijorului Vlad Conta.

Cellia Costea

Cellia Costea este absolventă a Universităţii de Muzică din Bucureşti, urmând apoi o serie de cursuri de perfecţionare cu mari nume ale artei lirice precum Marina Krilovici, Eugenia Moldoveanu, Ileana Cotrubaş. A fost remarcată de specialiştii din afara graniţelor României, ca urmare a importantelor distincţii obţinute la competiţii lirice din străinătate: premiul I la Concursul Internaţional „Valsesia Musica” (Italia, 2004), premiul I şi cel al publicului la Concursul Internaţional de Canto „Francisco Vinas” (Spania, 2003), aceleaşi distincţii fiindu-i acordate şi la competiţia internaţională de canto organizată la Beijing în 2002. Printre rolurile interpretate se numără: Contesa din „Le Nozze di Figaro”, Donna Elvira din „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart, Micaela din „Carmen” de Georges Bizet, Liu din „Turandot”, Mimi din „La Bohème”, Floria Tosca din „Tosca”, Leonora din „Il Trovatore”, Desdemona din „Otello”, Antigone din „Oedip” de George Enescu ş.a. A fost aplaudată pe scenele unor teatre lirice de renume, ca Opera de Stat din Viena, Royal Opera House – Covent Garden, operele din Marsilia, Toulouse, Praga, Atena ş.a.

Recital cameral la Ateneu

În seria „Stagiunea de seară” nu pierdeţi Recitalul cameral al violonistuluui Aron Cavassi, avându-l la pian pe Cristian Petrescu, ce va avea loc marţi 5 aprilie la Sala Mică a Ateneului. În program, „Chaccone în sol minor” de Tomasso Vitali, Sonata nr. 5 op. 24 a „Primăverii” de Ludwig van Beethoven, „Impromptu concertant” de George Enescu, şi „Fantezia Carmen” de Franz Waxman.
Aron Cavassi este fiul violoncelistului Dan Cavassi şi al compozitoarei Carmen Cârneci şi provine dintr-o familie ale cărei tradiţii muzicale se întind pe cinci generaţii. Elev al Liceului de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, la clasa de vioară a doamnei profesoare Carmen Runceanu, a luat parte la cursurile de măiestrie organizate de Academia de Vară de la Sighişoara (2005, 2006), unde a studiat cu profesorii Alexandru Gavrilovici, Vladimir Lakatos, Karel Boetschotten, Dorel Paşcu-Rădulescu. La 9 ani a debutat pe scena Ateneului Român. A cântat în recitaluri instrumentale precum „Tinere talente”, „Tinere speranţe”, „Bijuterii muzicale”, „Muzicienii Mileniului III”, „Muzica românească şi tinerii” în concertele organizate de Fundaţia „Remember Enescu”. Tânărul violonist a susţinut recitaluri în multe săli bucureştene: la Palatul Cantacuzino, Palatul Şuţu, Palatul Parlamentului, Cercul Militar, Sala Mică a Ateneului Român, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti ş.a. Aron Cavassi a fost selecţionat şi invitat de mai multe ori să cânte în emisiuni de radio realizate de Rodica Sava, „Muzicieni de azi, muzicieni de mâine…”. La cei 15 ani are un palmares impresionant, fiind multiplu laureat al Concursului Internaţional de interpretare „Cornelia Bronzetti” – Câmpina 2004, Concursului Internaţional de Interpretare „Remember Enescu” – Sinaia în 2005 şi 2006, Concursul Internaţional „W.A. Mozart” – Târgovişte 2007. În 2008 obţine Premiu 1, Marele Premiu şi Trofeul Mozart la „Concursul Internaţional de Interpretare Târgovişte”. În acelaşi an, 2008, Premiul 1, Trofeul concursului şi Marele Premiu la Concursul Naţional „Marele Premiu” – Bucureşti. În anul 2010, Premiul 1 şi Marele Premiu la Concursul Internaţional de interpretare artistică „Sigismund Toduţă”. De asemenea, a obţinut şi alte 43 de premii în concursuri naţionale. În anul 2010 s-a situat între cei 12 semifinalişti selectionaţi pentru a reprezenta România la concursul „Eurovision Viena 2010″. Din primăvara anului 2011 urmează periodic la Berlin cursuri de perfecţionare sub îndrumarea cunoscutului violonist şi pedagog rus Dmitri Tonbasov.

Tânărul violonist Aron Cavassi şi pianistul Cristian Petrescu

Tânărul artist are în repertoriu lucrări din literatura viorii de la Bach, Vivaldi, Haendel, Leclair, Loccateli, Mozart, Paganini, Sarasate, Wieniawsky, Kreisler la Enescu, iar dintre lucrările concertante pentru vioară şi orchestră, Mozart – „Concertul nr. 3 în Sol major”, Vieuxtemps – „Concertul nr. 5″, Lalo – „Simfonia Spaniolă”, Waxman – „Fantezia Carmen”.

Pianistul şi compozitorul român de origine armeană Cristian Petrescu emigrează în 1969 şi, după o scurtă şedere în Bayreuth, unde şi debutează pe scena de concert, primeşte în octombrie 1970 o bursă la „Juilliard School” din New York. În 1972 este distins cu premiul „Aram Haciaturian” şi în 1974, după încheierea studiilor, pleacă la Darmstadt, unde, în cadrul celebrelor „Cursuri de vară de muzică contemporană”, devine discipolul pianistului Aloys Kontarsky. În acelaşi an obţine „Premiul Kranichstein” oferit de oraşul Darmstadt pentru prezentarea în primă audiţie a pieselor „Klawierstück nr. 4″ de Wolfgang Riehm şi „Sonatina pentru flaut şi pian” de Pierre Boulez. Îşi continuă pregătirea cu studii postuniversitare la „Musikhochschule” din Köln, cu acelaşi profesor Aloys Kontarsky, dar şi cu celebrul compozitor Karlheiny Stockhausen. În paralel, este asistent al clasei de violoncel a profesorului Siegfried Palm. Între 1975 şi 1977 este asistent al clasei de compoziţie a lui Karlheinz Stockhausen. În 1977 obtine diploma de „Konzertexamen” şi asistă timp de un an (1977-78) la cursurile de compoziţie ale lui György Ligeti de la „Musikhochschule” din Hamburg. În 1981 intră ca pianist solist, după o audiţie extrem de dificilă, în „Ensemble Intercontemporain” din Paris, condus de Pierre Boulez, unde va rămâne până în 1986. După obţinerea în 1989 a cetăţeniei franceze se mută la Berlin, unde e invitat să cânte cu membrii „Orchestrei Filarmonice” din Berlin un program dedicat exclusiv muzicii lui Enescu în concertul de deschidere a Sălii de muzică de cameră a Filarmonicii (Kammermusiksaal). În 1994 e invitat din nou de Filarmonica berlineză să cânte în aceeaşi sală un program dedicat muzicii compozitorilor unguri (Bartók, Ligeti, Kurtág). În 1998 Cristian Petrescu primeşte pentru înregistrarea sa pentru firma „Harmonia Mundi” a lucrărilor pentru pian de Enescu premiul criticii pariziene „Le Diapazon d’or” precum şi „Grand prix du disque” al Academiei pariziene a discului, „Charles Cros”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.