Pe data de 25 noiembrie, Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Ecaterina. Pentru profesorii şi studenţii teologi e moment de bucurie duhovnicească.
Credincioşii și-au îndreaptat și ei pașii către multe Biserici din țara noastră, care au ales-o ca ocrotitoare.
Născută pe vremea împăratului Maximin, ea a fost fiica guvernatorului Alexandriei.
Era o tânără nobilă, foarte frumoasă și extrem de inteligentă. Se spune că a fost crescută într-o familie creștină și a fost educată în științe, filosofie și literatură.
Datorită frumuseții și înțelepciunii ei, atrăgea mulți tineri nobili care o cereau în căsătorie. Cu toate acestea, însă, Ecaterina a hotărât să își păstreze fecioria și să-și închine viața lui Hristos.
Din volumul „Viețile Sfinților” știm că Sfânta Ecaterina refuza constant orice pretendent, mama ei, temându-se că nu avea să găsească un tânăr potrivit, a trimis-o pe fată să ceară sfat de la un sfânt pustnic creștin, care locuia într-o peșteră.
Ascultând-o, acesta i-a spus Ecaterinei la final că el cunoștea un astfel de om și că „frumusețea lui este mai strălucitoare decât strălucirea soarelui, toată creația se supune înțelepciunii lui, bogățiile lui sunt răspândite în întreaga lume, ceea ce nu diminuează ci, dimpotrivă, sporește nespusa sa noblețe”.
Apoi, înainte de plecare, pustnicul i-a dăruit o Icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu purtându-L în brațe pe Hristos Prunc.
În noaptea ce a urmat, Maica Domnului – asemenea înfățișării din Icoană – s-a arătat Ecaterinei, însă Hristos stătea cu spatele și nu voia să o privească, spunând că nu este plăcută Lui, întrucât încă se află „sub gheara morții și a păcatului”.
A doua zi, Sfânta Ecaterina a mers din nou la pustnic, întrebându-l ce-i de făcut și astfel, ascultând îndemnul acestuia, a primit haina cea nouă a Sfântului Botez.
Mucenița lui Hristos este martirizată la începutul secolului al IV-lea în timpul domniei împăratului roman Maximinus.
Împăratul Maximinus al II-lea, care persecuta creștinii, a auzit de frumusețea și înțelepciunea Sfintei Ecaterina și a hotărât să o aducă în fața sa pentru a o face să renunțe de credința creștină.
Cu mult curaj și hotărâre, Ecaterina a respins cererea împăratului și a mărturisit deschis credința în Hristos.
A încercat apoi să o convingă să renunțe la credință prin diferite mijloace, inclusiv prin discuții filosofice și prin amenințări, dar toate încercările au eșuat.
A fost supună la chinuri și condamnată la moarte
Sfânta Ecaterina a primit cununa muceniciei prin tăierea capului, după ce mai întâi a fost legată pentru a fi zdrobită de fiarele ascuţite a patru roţi prinse pe aceeaşi osie, care însă s-au sfărâmat în bucăţi, rănind de moarte pe cei ce asistau la cumplita privelişte.
Înainte de execuție, după scrierile Bisericii, ea a avut o viziune în care a văzut cerurile deschizându-se, iar pe Mântuitorul așteptând-o să intre în Împărăția Cerurilor.
Sursa: blog.bizanticons.ro
”extrem de inteligenta” pai toata invatatura acelor vremuri nu incapeau in cat invata un copil in clasa a IV a
Cerurile s-au deschis in ea, nu in „cerul” iluziei, asa zisa existenta.