„Sfinţii trăiesc în flăcări: înţelepţii, alături de ele”

„Toată viaţa oamenilor este o stare de beţie întreruptă când şi când de lumini de îndoială. Încercat-am să înţeleg de unde vin lacrimile şi m-am oprit la sfinţi. Să fie ei responsabili de strălucirea lor amară? Cine ar şti? Se pare însă că lacrimile sunt urmele lor. Nu prin sfinţi au intrat ele în lume; dar fără ei nu ştiam că plângem din regretul paradisului. Aş vrea să văd o singură lacrimă înghiţită de pământ… Toate apucă, pe căi necunoscute nouă, în sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfinţii n-au făcut altceva decât să le reabiliteze”, scria Cioran în „Lacrimi şi sfinţi”.

Cioran avea trei patrii: cea a copilăriei sale, România, cea a limbii sale, Franţa, şi cea a sufletului său, Spania.

Vineri, 8 aprilie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea, în Răşinarii Sibiului, a filosofului Emil Cioran. Fiu de preot, a urmat studiile liceale la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere din Bucureşti (1928-1932) încheiate cu o teză despre H. Bergson. După o bursă de studii la Berlin, a fost profesor de filozofie la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov. În 1937 ajunge la Paris, ca bursier al Institutului Francez din Bucureşti, pentru o lucrare de doctorat. A colaborat la revistele „Gândirea”, „Vremea”, „Floarea de foc”, „Calendarul”, „Revista de filozofie” şi „Convorbiri literare”‘. Emil Cioran este contemporan cu Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. Mihail Sebastian, P. Comarnescu. Se stabileşte definitiv la Paris în 1945. După ce publicase cinci cărţi în româneşte ia hotărârea de a scrie definitiv în limba franceză, din dorinţa de a se elibera de propriul său trecut. Începând cu „Précis de décomposition”, din 1949, toate volumele lui vor apărea la prestigioasa Editură Gallimard. Cu excepţia Premiului Rivarol, care i se conferă în 1950 pentru debutul francez, va refuza toate celelalte importante premii literare decernate ulterior (Sainte-Beuve, Combat, Nimier). Centenarul naşterii lui Emil Cioran este marcat în mai multe capitale europene.

Neajunsul de a te fi născut?

ICR Paris continuă seria evenimentelor care marchează centenarul Emil Cioran, începute cu simpozionul de la Salonul de carte, cu expoziţia de fotografie „Neajunsul de a te fi născut?”, organizată de Şcoala de Poetică Fotografică de la Bucureşti la Galeria Rue de l’Exposition, ce va fi deschisă până în 27 mai. Andrei Contiu, Gyuri Ilinca, Francisc Mraz, Silviu Pavel şi Raul Tanislav au transpus în imagini gândirea lui Emil Cioran din volumul „Despre neajunsul de a te fi născut”.

Expozanţii şi-au asumat o imensă provocare, afirmă Katia Dănila, curator general al expoziţiilor din galeria Rue de l’Exposition, alegând modalităţi diverse de abordare a temei, de la interpretarea fidelă a citatului la încercarea de desluşire a semnificaţiilor textului, în acord sau în opoziţie cu gândirea filosofului. „Cartea «Despre neajunsul de a te fi născut» este, ea însăşi, un summum de provocări. Fotografii caută licăririle lui Cioran în prezentul lor vizual şi le găsesc peste tot. Prin similitudini sau opoziţie, imaginile lor «respiră» spiritul lui Cioran”, declară Francisc Mraz, curatorul expoziţiei şi fondatorul Şcolii de Poetică Fotografică de la Bucureşti.

Mansardă la Paris

În 5, 6 şi 7 aprilie, în Sala Bizantină a Palatului Béhague se joacă piesa lui Matei Vişniec „Mansardă la Paris”, o producţie a companiei „Papier Théâtre”, regizată de Alain Lecucq. Punctul de plecare al textului lui Vişniec este ziua în care, ieşind de la Editura Gallimard din Paris, Emil Cioran îşi dă seama că nu mai ştie drumul spre casă. Urmează o călătorie prin secolul trecut prin prisma unei vieţi trăite între estul şi vestul Europei, în care „Cicerone” este filosoful care-şi pierde memoria.

La Budapesta, o expoziţie şi un film documentar îl omagiază pe autorul volumelor „Pe culmile disperării”, „Schimbarea la faţă a României”, „Cartea amăgirilor”, „Lacrimi şi sfinţi”, „Amurgul gândurilor”, „Précis de decomposition”, „Syllogismes de l’amertume”, La tentation d’exister”, „La chute dans le temps”, „Le mauvais demiurge”, „De l’inconvénient d’être né”, „Ecartèlement”, „Exercices d’admiration”, „Aveux et Anathemes”, „Eseuri”, „Revelaţiile durerii”, „Îndreptar pătimaş”.

În locuinţa sa pariziană

Expoziţia „Cioran în realitatea imediată” îşi propune reflectarea aparatului filozofic cioranian din perspectiva obiectelor şi a simbolurilor înconjurătoare, pe baza cărora filozoful român şi-a construit de cele mai multe ori raţionamentele. Filmul documentar „Apocalipsa după Cioran”, semnat de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu, realizat cu puţin timp înaintea morţii filosofului, în mansarda lui Cioran din rue de l’Odeon, va fi prefaţat de profesorul universitar Jenő Farkas, doctor în filologie, profesor universitar la Universitatea ELTE, specialist în „fenomenul Cioran” şi autorul unor studii şi articole în limbile maghiară, română şi franceză. Cel care o viaţă întreagă se mărturisise prin scris a consimţit atunci întâia oară s-o facă şi în faţa camerelor de luat vederi. Filmul prilejuieşte o întoarcere în „Paradisul pierdut”, pe meleagurile sibiene ale copilăriei lui Cioran, unde acesta nu avea să mai revină niciodată. Lansată în 1995, pelicula este un portret al lui Cioran-omul, cu profunzimea sa, dar şi cu un simţ al umorului debordant.

Cioran citit în stradă

La Bucureşti, celebrarea centenarului Cioran debutează mâine, la ora 18.30, cu o iniţiativă a Institutului Francez, intitulată „Cioran citit în stradă de Dan Perjovschi”, menită să introducă opera acestei personalităţi ce aparţine în egală măsură culturii româneşti şi celei franceze în spaţiul public. Artistul Dan Perjovschi a transpus în grafică gândirea şi textele lui Emil Cioran, lucrările lui urmând să fie expuse în spaţii care sunt folosite în mod obişnuit pentru campaniile publicitare comerciale.

Mâine, Dan Perjovschi va realiza un desen exclusiv pe peretele din spatele Institutului Francez, desen inspirat dintr-un citat reprezentativ pentru opera şi gândirea lui Emil Cioran: „Le fait que la vie n’ait aucun sens est une raison de vivre, la seule du reste” (Faptul că viaţa nu are nici un sens este o raţiune de a trăi, singura de altfel). Alte 20 de citate, selecţionate din întreaga operă a scriitorului, vor putea fi citite în staţiile de metrou şi de autobuz, de la Gara de Nord până în Grozăveştiul studenţesc, de la Piaţa Universităţii la Biblioteca Centrală Universitară. Trecătorii se vor întâlni, în drumurile lor cotidiene, cu aceste texte puternice, scurte, pline de impact, cu un fel de Cioran esenţializat, expus într-un soi de mostre semnificative pentru gândirea lui.

„Cioran citit în stradă” este prima încercare de a integra o operă literară într-un proiect cultural stradal, de a o coborî de pe rafturile bibliotecilor în spaţiul dezumanizat unde se îmbulzesc locuitorii capitalei. „Acest centenar este prilejul ideal pentru a redescoperi vitalitatea extraordinară a acestui scriitor, care nu merită să fie muzeificat, ci dimpotrivă adus în faţa cititorilor săi într-o întâlnire autentică, fie şi pentru un moment de lectură simplu şi efemer”, explică organizatorii. Asocierea lui Dan Perjovschi cu acest proiect nu este una întâmplătoare. Ironia percutantă a textelor lui Emil Cioran găseşte un ecou contemporan în desenele epurate ale lui Dan Perjovschi, care îşi integrează pentru prima oară lucrările în spaţiul public bucureştean.

„Strada este un loc propice jocurilor sociale: spaţiul intim se retrage pentru a lăsa locul convenţiilor. Proiectul nostru se vrea o celebrare a vitalităţii lui Cioran tocmai în acest spaţiu dezumanizat, cel care foloseşte ironia pentru a-i consola pe cei vii că există o superioritate a vieţii asupra morţii şi că aceasta se exprimă în incertitudine”, mărturisea Didier Dutour, directorul adjunct al Institutului Francez din Bucureşti.

Cioran, în viziunea graficienilor lumii

Celălalt Cioran, în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan

Săptămâna viitoare, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi Muzeul Naţional de Literatură, organizează, luni şi marţi, o serie de manifestări dedicate aceluiaşi eveniment. O expoziţie de manuscrise, documente, fotografii şi corespondenţă din arhiva muzeului va fi vernisată în Rotonda instituţiei, urmată de recitalul „Cioran – l’homme à fragments” (Cioran – omul fragmentelor), susţinut de Genoveva Preda. La „Rotonda 13″ va fi lansat albumul „Cioran în viziunea marilor graficieni ai lumii” şi vor vorbi despre personalitatea filosofului Irina Mavrodin, Dan Hăulică, Ilie Constantin, Marin Diaconu, Mihai Şora, Eugen Simion şi Ion Vartic.

Marţi, 12 aprilie, manifestările se mută la Academia Română, pentru o „Sesiune festivă”, în cadrul căreia vor susţine alocuţiuni Acad. Eugen Simion, prof.dr. Irina Mavrodin, Monseniorul Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, dr. Simona Modreanu, Dan Hăulică, membru de onoare al Academiei Române, Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă.

Apreciatul critic de teatru, profesor la Sorbona, George Banu, captivat de personalitatea lui Cioran, scria: „În ce constă originalitatea lui Cioran? În disperarea «eroică» a unui învins. El regretă constant «căderea», «eşecul» – el e un Icar, dar un Icar care se mărturiseşte! Cioran e un revoltat decepţionat. El e «omul care a vrut» şi «nu a putut». Această sfâşiere îl constituie. Ea e unica pentru modernitate”.