Criză continuă, în ciuda creșterii economice 

Siderurgia, cenușăreasa economiei românești 

Creșterea economică semnificativă din ultimii ani nu se vede în sectoarele grele ale României acolo unde criza este la ordinea zilei. În timp ce consumul crește continuu, pe fondul importurilor masive și majorărilor salariale, industria metalurgică și siderurgică, altădată una dintre ramurile cheie ale economiei, reușește cu greu să își facă rost de comenzi. Potrivit unei analize KeysFin, cifra de afaceri din industria grea a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde de lei, în condițiile în care comerțul cu produse metalurgice și siderurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparație, în 2013, afacerile din sector depășeau 34 miliarde de lei, iar comerțul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde de lei. Scăderea afacerilor trebuie pusă în legătură directă cu dispariția a peste 100 de companii din piață în ultimii 3 ani și cu scăderea numărului de angajați de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016. În 2014, în economia românească activau 7694 de firme în industria grea, dintre care 948 în sectorul de comerț specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanțelor și Registrului Comerțului marcau existența a 7.592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerț. Statistica arată, totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic și siderurgic angaja 6.287 de salariați, în 2016 se mai regăseau numai 5.400 angajați.

Cum s-a ajuns în această situație

“Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluției economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care dețin sau au avut unități în România, absența unei cereri susținute de pe piața locală și, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să își reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice și creșterea prețurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate și electrozi de sudură, marca creșteri de producție de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd și astăzi”, spun analiștii de la KeysFin. În prezent, potrivit analizei KeysFin, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potential economic, precum București-Ilfov. Cele mai multe firme sunt înregistrate în zona de Nord-Vest (1485 de companii, dintre care 1394 implicate în activități de producție și 91 implicate în comerț Centru (1189/63) și București-Ilfov (1053/216). La polul opus se situează zona de Nord-Est (719/64) și Sud-Vest (597/48).

Topul firmelor

Industria metalurgică și siderurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitoriilor străini. Arcelor Mittal Galați este, în continuare, cel mai important jucător din piață, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Compania este subsidiara celui mai mare grup siderurgic din lume, unde omul de afaceri indiano-britanic Lakshmi Mittal deține cel mai important pachet de acțjiuni.  Combinatul gălățean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei. În topul firmelor urmează Alro SA (2,14 miliarde lei), controlat de rusul Vitali Matsitki,  Silcotub SA (1,23 miliarde de lei), firmă deținută de Tenaris din Luxemburg, TMK-Artrom SA (761,9 milioane de lei), controlat de rusul Dimitri Pumpianski și Alum SA (556 milioane de lei), firmă cu același proprietar ca și Alro.

Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ArcelorMitall Hunedoara, Bamesa Oțel SA, TMK – Reșița SA și Faist Mekatronic SRL. În ceea ce privește comerțul cu produse metalurgice și siderurgice, analiza KeysFin clasează pe primul loc în topul cifrei de afaceri compania Mairon Galați, cu un business de 819,2 milioane de lei în 2016. Rottco Consult SRL, A-KEMI SRL, Baurom Construct, Damila SRL și Miras International SRL se aflau pe următoarele locuri, cu afaceri între 170 milioane de lei și 357 milioane de lei. Un multe de insolvențe  Situația dificilă din acest sector este reliefată și de statistica insolvențelor. În ultimii trei ani luați în calcul în statistică (2014-2016), 1258 de firme și-au declarat insolvența, în condițiile în care drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări. Durata medie de încasare în comerțul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creștere puternică față de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (față de 141 în 2014).

În sectorul producției metalurgice, plățile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referință. „Lipsa de lichiditate din piață, alături de modul de finanțare bazat prea mult pe creditul furnizor influențează evoluția business-ului din acest sector”, spun analiștii de la KeysFin. Potrivit acestora, în condițiile în care principalii jucători din piață, firmele străine, și-au redus semnificativ investițiile în România preferând alte destinații strategice, șansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanțurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investițiile statului, care să permită funcționarea și dezvoltarea companiilor românești. “În condițiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar și oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susținut de programe investiționale și facilități fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situație similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, un plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor”, spun analiștii de la KeysFin.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4531 Articole
Author

5 Comentarii

  1. PIB-ul un indicator mincinos,perfid:conteaza daca si cat din economie este in mana strainilor.In Ro.aproape toata industria si comertul sunt ale strainilor ca urmare in afara de faptul ca platesc salarii tot profitul pleaca din tara,deci cresterea PIB nu duce la cresterea bugetului tarii.In China cresterea PIB duce la crestere economica la fel ca si in Germania deoarece ca urmare a proprietatii mijloacelor de productie odata cu PIB-ul creste si bugetul tarii.O tara care a ales capitalismul ,fara capitalisti autohtoni in economie va fi permanent o tara subdezvoltata

  2. Ce legatura mai are metalurgia cu romanii, poate una singura ”se afla pe teritoriul Romaniei ” in rest … NICI o legatura cu romanii !!!.

  3. ..care siderurgie ,care metalurgie ,care aluminiu, care…. care din ele e a României ?…treziți-vă „copii dureri”!…și nu mai pierdeți nopțile că visați „monstruos” de frumos…auzi – siderurgie….o tempora….

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.