Sistemul lui Genunche gonește tinerii capabili

Când vine vorba despre ce urmează imediat după absolvire, cei mai mulți liceeni se împotmolesc în gânduri, visuri, neîncrederi sau dezamăgiri. Ori sunt nehotărâți: să aplice la o universitate în străinătate sau să rămână în țară?

Smaranda Camber trece în anul II la facultate și studiază în Scoția, la una dintre cele mai bune universități din lume, Glasgow University. A aplicat când era în ultimul an de liceu, cu două săptămâni înainte de deadline, și a fost acceptată din prima. A obținut 10 la examenul de bacalaureat, iar guvernul scoțian îi asigură taxa de școlarizare.

Cotidianul: Ești studentă în anul II în Scoția la una dintre cele mai bune universități din lume. Știu că în ultimul an de liceu te pregăteai pentru admiterea la ASE. Ce te-a făcut să încerci la Glasgow?

Smaranda Camber: A fost o decizie mai mult sau mai puțin spontană, în urma unei întâlniri cu membrii din comunitatea ASPIRE din care fac parte – o comunitate de așa-ziși „schimbă lume“, fiecare cu planurile lui de a îmbunătăți societatea în care trăim. Ne-am reunit la un bal de Crăciun, iar acolo am putut vorbi cu unul dintre delegații de tineret ai României la ONU. Terminase la Glasgow și a început să-mi povestească cum a călătorit în India, China și cum învățase un an în Franța. Întrebarea pe care mi-a pus-o la sfârșitul conversației a fost: „Ce-ai avea de pierdut dacă ai aplica?“. Totul se întâmpla cu două săptămâni înainte de dead­line, în contextul în care nu eram pregătită.

– Părinții tăi sunt medici. De ce business și nu medicină?

– A fost o alegere personală pe care mama a susținut-o foarte mult. Toți se așteptau să dau la medicină, iar întrebarea nu mai era unde dau la medicină, ci ce tip de medicină vreau să fac. Mă gândeam la psihologie sau educație, dar mi-am dat seama că domeniile respective nu sunt atât de flexibile pe cum îmi doream, așa că m-am îndreptat pe partea de business, tot datorită acelui delegat la ONU.

– În ultimul an aveai bacalaureatul și te pregăteai pentru ASE. Cum a fost procesul de aplicare?

– A fost interesant, având în vedere că nu știam ce presupune studiul în afară și nu eram familiarizată cu procesul de aplicație. Atunci când am aflat că trebuie să scriu un personal statement și să mă gândesc la ce universități vreau să aplic, 5 opțiuni din toată lista de universități din UK, a fost o provocare pentru mine. Pentru a intra la o universitate în Scoția, întrucât studiul acolo este gratuit, a fost nevoie de niște standarde de intrare foarte mari – peste 9,70 la fiecare materie de bacalaureat. Obișnuiam să iau 8 în simulările naționale de bacalaureat, dar atunci când ai un scop și te dedici cu adevărat scopului respectiv și ai o țintă clară în minte, lucrurile vin de la sine. Am luat bacalaureatul cu 10.

– Și ce te-a motivat?

– Ideea de a ajunge într-un loc, ideea de o singură șansă. Din păcate și din fericire, cumva, în România nu ai a doua șansă de a da bacul, de a-ți îmbunătăți nota. Dacă vei avea o zi proastă sau dacă nu te vei simți bine, în final, nimănui nu-i va păsa. De șansa aia depinde viitorul tău.

– Ce ți s-a părut mai dificil?

– Pe partea standardelor de viață a fost puțin dificil, nu neapărat din punctul de vedere al găsirii opțiunilor convenabile, ci din punct de vedere psihologic – sunt niște diferențe sociale extraordinar de mari, mai ales că la universitate învață mulți studenți europeni care au o situație financiară mai dificilă, dar și studenți din Asia, care își permit să plătească taxe de 27-30 de mii de lire pe an pentru studiile de master. Vin oameni cu un background diferit față de al nostru, iar diferențele sociale sunt proeminente. Noi, românii, suntem extrem de descurcăreți atunci când ni se dă contextul. Cred că țara și problemele pe care le avem ne ajută să găsim niște soluții creative și să fim ingenioși. În felul ăsta, la sfârșitul anului am reușit să obțin și un job la facultate, să fac parte și dintr-un Erasmus partner tour.

– Lucruri de care ai fi avut parte dacă ai fi rămas în țară?

– Lucruri de care nu aș fi avut parte, pentru că văd UK ca un loc conectat cu orice alt loc posibil, mai ales pe partea de comunicare universitară. Spre exemplu, universitatea din Glasgow are un parteneriat strategic cu una dintre cele mai bune universități din Canada, McGill, acesta fiind și numele fondatorului, un boier care a studiat în Glasgow cu sute și sute de ani în urmă. Este un parteneriat strategic pe baza istoriei. Cultura și educația sunt mult mai bătrâne acolo – universitatea e veche de 650 de ani.

– Îmi mai povesteai de accesul la informație, care e foarte mare, și de biblioteca uriașă pe care o aveți…

– În universitate au fost donate și cărți cu teoreme matematice în original, vechi de sute de ani. În România, noi poate nu aveam ­școli primare în momentul respectiv. E un alt prag datorită istoriei. E mult mai ușor să construiești pe ceva deja existent. Învățământul anglo-saxon a fost în continuare îmbunătățit. S-a construit și datorită fondurilor, care nu sunt o problemă față de sistemul românesc. Biblioteca pe care o avem are 12 etaje, cu un etaj dedicat ziarelor naționale. Toți elevii au oportunitatea să răsfoiască ziarele la fiecare început de dimineață. Avem acces online la motoare de căutare, la diferite surse de informare, la mii de cărți, jurnale. Cam orice vrei, atât timp cât ești curios. Chiar dacă la început nu ai fost, numai sutele de idei la care ai fost expus îți stârnesc curiozitatea.

– Cum sunt profesorii acolo?

– Sunt diferiți din punctul de vedere al mentalității și al felului în care predau. Principala diferență între sistemul de aici și sistemul de acolo este aceea că profesorii numiți lectori sunt angajați pentru cercetare, iar în paralel predau. Fac research pe domeniul lor și împart din experiența lor profesională cu sutele de elevi. În sistemul românesc, profesorii ocupă o catedră pentru foarte mulți ani, iar experiența de predare nu este completată cu partea practică. Având în vedere că avem doar 3-4 ore pe materie și doar trei materii, nu stăm foarte mult timp la școală. Profesorii respectivi insistă pe lucruri practice, pe lucruri care ne pot forma un fel de gândire. Ne lasă flexibilitatea să alegem cum să învățăm, ce să învățăm. Fiecare profesor pe care l-am abordat a avut deschiderea de a-mi explica.

– Ce ai învățat acolo și nu ai fi putut învăța la noi?

– Acolo există o deschidere mai mare și o altă mentalitate. Eu sunt foarte pasionată de voluntariat. În liceu mă implicam în orice ONG posibilă. La Glasgow am fost impresionată de faptul că erau 300 de societăți studențești. Instinctul de voluntar te face să te implici în toate, numai că nu ai ore, nu ai zile suficiente. Așa că alegi lucrurile care te-ar putea ajuta și te-ar putea inspira să crești profesional.
La Glasgow avem o foarte mare deschidere internațională, având mentalitatea că „studenții pot schimba viitorul“ și că au exact aceeași putere ca un membru de stat, nefiind mai prejos pentru că au o vârstă mai mică. Suntem lăsați să propunem proiecte, să ne spunem opiniile cât mai clar. Suntem încurajați și avem flexibilitatea de a ne alege proiectele din care să facem parte.

– Știi cam în ce ai vrea să te specializezi pe viitor?

– Mă gândesc la o carieră de consultanță financiară, dar îmi las opțiunile libere, pentru că orice se poate schimba pe parcurs cu oportunitățile care vin.

– De ce ar alege un absolvent de liceu drumul străinătății?

– Este o experiență care te face să vezi lucrurile în afara cutiei cu care ești obișnuit, în afara ideilor și a concepțiilor cu care ești obișnuit, idei de care nici nu-ți dai seama până nu ajungi în străinătate. Văzând un alt sistem, ajungi să realizezi și alte lucruri. Consider că în România suntem destul de uniformi pe partea culturală – nu avem atât de mulți străini în comunitatea românească, suntem obișnuiți cu un anumit mod cultural și istoric, pe care acolo începi să ți-l schimbi sau să ți-l adaptezi cumva. Dar deschiderea mi se pare cea mai importantă. De exemplu, în anul III putem merge în străinătate și ne putem alege o universitate parteneră, pentru a beneficia de noi proiecte si de schimburi de experiență.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.