' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Spre disperarea Deva Gold, pădurile rămân în picioare
Ministerul Apelor și Pădurilor a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Național, în urma campaniilor făcute de societatea civilă și de comunitatea locală, anunţă Mining Watch România, printr-un comunicat transmis Cotidianul.
„Defrișarea pădurii, care echivalează ca suprafață cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej. Mining Watch avertizează că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna.
Prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societății civile și a comunității locale care au participat la consultarea publică organizată de minister. În cadrul acesteia, au fost trimise peste 4,500 de opinii, sugestii și comentarii care au făcut imposibilă continuarea, în condiții de legalitate, a procedurii prevăzute de Codul Silvic“, se mai precizează în document.
Mining Watch mai scrie că „Deva Gold are nevoie urgent de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locație posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri, după cum arată studiile de fezabilitate. Pentru construirea lor, însă, compania trebuie să obțină dreptul de folosire a terenului și să taie pădurea.
Tocmai din aceste motive, Deva Gold a omis să notifice autoritățile despre litigiul privind suprafața pădurii. “Aceasta nu este prima ilegalitate comisă de operatorul minier. Nu mai devreme de 2014, Deva Gold a început organizarea de șantier în lipsa unei autorizații de construcție ilegală. De altfel, aceasta a și fost anulată de instanță”, a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România.
Pădurea are un istoric funciar complicat și a aparținut înainte de naționalizare Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă similară composesoratelor. În prezent, Obștea are pe rolul Judecătoriei Deva un proces prin care cere restituirea pădurilor. Acest lucru, potrivit Codului Silvic, duce la blocarea oricărei proceduri legale de defrișare.
Mai mult, o investigație jurnalistică a arătat modul abuziv prin care pădurea a ajuns să fie concesionată către compania minieră. În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul de proprietate a pădurii din domeniul statului în domeniul primăriei. La doar o lună de la obținerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani“.
“Suspendarea procedurii de defrișare e o lovitură grea dată companiei miniere. În același timp, Deva Gold primește într-un mod suspect noi licențe de explorare. În prezent, deține 8 astfel de perimetre [3] învecinate pe care le tratează ca proiecte individuale evitând astfel, cu complicitatea statului român, evaluarea cumulată a impactului de mediu pentru un proiect mamut”, a completat Roxana Pencea, director fondator Mining Watch România.
Note:
Proiectul minier Certej este deţinut de către Deva Gold S.A., o companie joint venture între Eldorado Gold (80%) şi firma de stat Minvest Deva (~20%).
[3] Cele 8 perimetre sunt: Certej, Săliște Hondol, Băița Crăciunești, Certej Nord, Troița Pițiguș, Mireș, Sângerei și Bolcana.
Mining Watch România
Este o rețea de monitorizare creată pentru optimizarea eforturilor de supraveghere, planificare și intervenție a societății civile și a comunităților locale cu privire la activitățile miniere din România. În acest sens, rețeaua desfășoară activități de monitorizare și analiză a proiectelor miniere propuse în țara noastră și derulează acțiuni de advocacy pentru a influența factorii de decizie astfel încât comunitățile locale din România să aibă un cuvânt de spus în conturarea propriului viitor.
Ca la proști. Treceții prin Sebeș, combinatulul care a defișat 1 milolion de terenuri de fotbal pufâie la puterea maximă. Divizia de activiști de intervenție rapidă a “Societății civile” nu zice de 20 de ani nici pâs. Mineritul nu este voie să fie reactivat. Cei care încearcă trebuie să aibe fie nume nemțeșți, fie firma să fie din Ungaria. Atunci activiștii, procurorii și judecătorii din zonă vor constata că legalitatea este la ea, pardon, la ei acasă. Când românii din centrul Transilvaniei vor fi plecați în lume să găseasca de lucru neostoiții iredentiști unguri vor avea argumentul beton care până acum înclină balanța în favoarea românilor, că românii nu mai sunt majoritari în Ardeal. SRI doarme? Domnule procuror general Augustin Lazăr reveniți la numele adevărat de Lázár Ágoston!
Anularea proiectului de defrisare a zeci de hectare de padure din zona Certeju de Sus, in beneficiul Deva Gold S.A., reprezinta nu doar o victorie a Mining Watch România ci a societatii civile, a bunului simt de fapt. Mineritul cu cianuri reprezinta un urias pericol pentru zonele care ar fi afectate (unele au si fost …), dar este trist ca Minvest Deva s-a asociat la astfel de proiecte, ca si in cazul Rosiei Montane (daca nu ma insel). Dar o mare raspundere revine Ministerului Mediului si celui al Apelor si Padurilor. FELICITARI, MINING WATCH !
Cerem DNA Alba sa continue cercet.panale privind trec.padurilor din proprietatea statului in aceea Primariei Certeju de Sus ,anchetarea noilor licente de exploatare, anchetarea Deva Gold S.A., Eldorado Gold (80%) şi firma de stat Minvest Deva (~20%),in ce conditii le-au primit ,de ce exploreaza/exploateaza fara studiu d e impact asupra mediului, in ce conditii a fos tincheiate ctr.de concesiune ,stabilirea infractiunilor si persoanele vinovate,inclusiv firmele straine,verificarea legalitatii concesiunilor .