Şomerii ar putea scăpa de executările silite

Legea falimentului personal a fost aprobată luni de senatori. Următorul pas e cel de la Camera Deputaţilor.Proiectul de lege privind falimentul persoanelor fizice a fost aprobat, luni, de către Senat, după ce a primit azivul comisiei juridice, urmând să fie trimis la Camera Deputaților pentru analiză, a anunțat senatorul Iulian Urban.

O astfel de lege ar permite românilor care nu-și mai pot plăti datoriile la bănci fie pentru că au fost concediați sau pentru că li s-au micșorat salariile, să intre sub protecția tribunalului. Băncile nu vor mai putea să îi execute silit, iar datoriile vor putea fi reeșalonate pe o perioada de câțiva ani.

Mai exact, o astfel de lege ar permite românilor care nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci, din cauza conjuncturii economice nefavorabile, să intre sub protecţia tribunalului. Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit, iar datoriile vor putea fi reeşalonate pe o perioadă de câţiva ani.

"O reglementare a insolvenţei persoanelor fizice este imperios necesară. Deşi bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice supraîndatorate nu au niciun fel de protecţie. România este obligată, potrivit directivelor europene, să reglementeze falimentul personal. Deşi, în lipsa unei reglementări în legislaţia naţională, se va putea cere protecţie în instanţă pentru o persoană fizică pornind de la directiva europeană”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, managing partner la Piperea&Asociaţii.

Potrivit proiectului de lege, realizat după modelul legii falimentului personal din SUA, instanţele vor putea stabili dacă o persoană se află în insovenţă scuzabilă sau faliment fraudulos. Întreaga procedură trebuie închisă în cinci luni, perioadă în care debitorul nu mai are acces la credite, cumpărături în rate, contracte de leasing sau orice alte operaţiuni care presupun creditarea.

Dacă starea de faliment este declarată scuzabilă, debitorului i se acordă aşa-numitul nou început, adică datoriile rămase neachitate i se şterg, iar el poate avea din nou acces la credite şi îşi recâştigă statutul anterior, aşa cum şi companiile sunt protejate prin lege pentru a trece de o perioadă dificilă printr-un plan de reorganizare, a explicat Piperea.

El a dat exemplul persoanelor disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu şi au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi în prezent.

Potrivit lui Piperea, băncile nu ar mai fi obligate să constituie provizioane pe perioada procedurii de insolvenţă. El susţine, totodată, că instituţiile de credit din România nu sunt obligate, de fapt, nici în prezent să constituie provizioane pentru împrumuturile acordate companiilor care intră în procedură de insolvenţă, deşi unele bănci continuă să o facă.

De asemenea, în cazul unui faliment fraudulos, persoanele respective nu vor mai putea prin lege să acceseze niciun tip de împrumut bancar pe o perioadă de cinci-şapte ani. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care nu au reglementat, printr-o lege generală sau specială, insolvenţa persoanelor fizice, potrivit lui Gheorghe Piperea.

Dacă legea falimentului personal va trece și de Camera Deputaților atunci s-ar șterge datoriile la 10% dintre persoanele care în prezent au credite în România, iar băncile ar pierde aproximativ 600 de milioane de euro.