SONDAJ Românii n-au încredere în inteligența artificială

„Relația cu instrumentele IA este una de utilitate prudentă, nu de încredere, inclusiv în rândul utilizatorilor activi”, a transmis Ștefureac.

De Rami Cristescu - reporter special
SONDAJ Românii n-au încredere în inteligența artificială

Roboți, sursă foto: freepik.com

„Relația cu instrumentele IA este una de utilitate prudentă, nu de încredere, inclusiv în rândul utilizatorilor activi”, a transmis Ștefureac.

Aproape 60% dintre români se folosesc de inteligența artificială cel puțin de câteva ori pe lună, transmite cel mai nou barometru Informat.ro – INSCOP Research. Totuși, un procent similar declară că mai degrabă nu au încredere în instrumentele care folosesc IA.

41.6% dintre participanții la sondaj declară că nu utilizează niciodată platforme, tehnologii sau aplicații bazate pe inteligență artificială. 24.8% spun că le folosesc zilnic, 17% de câteva ori pe săptămână, iar 15.7% de câteva ori pe lună. 0.9% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural transmit în procente mai mari că nu transmit platforme sau instrumente cu inteligență artificială. În schimb, se folosesc zilnic de inteligență artificială în special votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare.

„România este structurată în două lumi digitale distincte: o minoritate urbană, educată și activă care integrează instrumentele AI în viața cotidiană și o majoritate ce rămâne complet în afara acestui ecosistem. Clivajul de vârstă este central: tinerii nu doar folosesc mai frecvent AI, ci îl normalizează ca instrument cotidian, în timp ce vârstnicii îl percep ca pe o tehnologie distantă, greu de integrat și potențial disruptivă”, a spus directorul INSCOP Remus Ștefureac despre împărțirea populației.

Cum văd românii rezultatele oferite de IA

În ciuda unei rate relativ mari de utilizare, populația este mai degrabă sceptică referitor la inteligența artificială. 2.9% dintre cei intervievați declară că au foarte multă încredere în informațiile sau rezultatele oferite de sistemele de inteligență artificială. 21.4% spun că au destul de multă încredere, 44.1% puțină încredere, iar 26.7% nu au deloc încredere. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.9%.

Votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații din sectorul privat au mai degrabă încredere în rezultatele oferite de IA. În schimb, sunt sceptici referitor la rezultatele IA votanții PNL și AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul public.

„De asemenea, relația cu instrumentele IA este una de utilitate prudentă, nu de încredere, inclusiv în rândul utilizatorilor activi coexistând deschiderea cu scepticismul, ceea ce indică o adopție încă fragilă la nivel cultural”, a transmis Ștefureac.

Românilor nu sunt speriați că le fură IA-ul jobul

Jumătate dintre români nu sunt îngrijorați de perspectiva de a fi înlocuiți la muncă de IA. 19.1% dintre români se declară foarte îngrijorați de perspectiva de a-și pierde locul de muncă din cauza platformelor de inteligență artificială. 14.6% sunt destul de îngrijorați, 14.2% destul de puțin îngrijorați, iar 49.4% foarte puțin sau deloc îngrijorați. 2.7% nu știu sau nu răspund.

Sunt îngrijorați de perspectiva de a-și pierde locul de muncă din cauza platformelor de inteligență artificială mai ales votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare, utilizatorii AI sunt cel mai puțin îngrijorați de perspectiva de a-și pierde locul de muncă din cauza platformelor de inteligență artificială.

„Temerile privind pierderea locului de muncă se concentrează în rândul persoanelor mai în vârstă și vulnerabile socio-economic, sugerând că anxietatea față de AI reflectă mai degrabă insecuritatea existentă decât o evaluare directă a riscurilor tehnologice.”

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

  1. Cum n-au pus botul în număr mare la covideală românii nu pun botul nici la gugălurile reîmpachetate. Și destul de des minte și, după ce cenzura e bine închegată, o să mintă și mai mult. Unul zicea că hI-Aul se pricepe la orice dar sub 40% la ce mă pricep eu.

  2. cindva trebuie spus deschis,IA..nu i altceva decit o prostie bombasticä,in spatele cäruia se acund ticälosii ce vor sä domine lume,prin oeice mijloace..suntem clar amenintati,si prostime vorbeste de minunea lumii / IA..o adunäturä de date computerizate la nivelul actual,nu i minune..!

  3. Domnu Cristescu, folosiți termenul adecvat pentru aceste „instrumente” și anume acela de ” supervised machine learning”. Traducerea o faceți dumneavoastră în timpul liber. Termenul de „inteligență artificială” e doar marketing mincinos. Ideea companiilor, care bagă bani in treaba asta, e de a crea un intermediar intre utilizator și conținut. Iar cei ce îl vor folosi se vor trezi captivi în bula de realitate creată de acest tip de program.

  4. Să fim serioși ,care românii! România nu înseamnă cei 7% de trotinetari ai ONG-ului usr,păpușat de Gyuri baci

  5. Stefureac Stie-Tot a mai venit cu o noua aberatie..vinovati sunt cei care-l crediteaza pe demiurgul sondajelor
    Acum ii face ‘ tampiti’ in fata pe romani,AI fiind cea mai mare revolutie IT din Istorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.