SONDAJ Strategia UE sau cea internă în caz de război? România divizată

Sondajul INSCOP arată că 43,2% din populație și-ar dori ca statele membre din Uniunea Europeană să-și păstreze „toate atribuțiile în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în cazul unor agresiuni militare.”

41,7% dintre români au fost însă de acord cu o total altă abordare. Ei susțin că „Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții de la statele membre UE în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în caz de agresiuni militare”.

În cadrul celor ce aleg o putere mai mare a Uniunii Europene, se regăsesc în proporție mai mare votanții PNL și USR. Totodată, tinerii sub 30 de ani aleg masiv această variantă.

„Părerile românilor privind rolul UE în materie de securitate și apărare sunt împărțite, jumătate dorind ca Uniunea să preia mai multe atribuții în acest domeniu, iar cealaltă jumătate preferând ca statele membre să păstreze controlul. Opinia publică exprimă nu o alegere între două opțiuni, ci dificultatea de a construi o narațiune coerentă despre propria poziție în ierarhia puterii europene”, a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research

Citește și: Eroii României au murit sub tricolor în iadul taliban

Ponderea celor care nu știu sau nu doresc să răspundă este de 15,1%.

Ștefureac crede că în spațiul public românesc lipsește un lider care să explice în ce constă NATO și cum ne-ar impacta în caz de război.

„Lipsa unei majorități clare indică un deficit de leadership simbolic. Nimeni în România nu a reușit să explice convingător ce înseamnă, concret și legitim, securitatea „delegată”, apartenența la NATO fiind cel mai adesea promovată ca o derobare de responsabilitățile apărării țării, nu a ca o asumare curajoasă a acestora. În acest sens, sondajul măsoară mai degrabă confuzia strategică a elitei transmisă populației, decât o opinie autonomă matur structurată.”

Citește și: Trump „joacă Monopoly” cu pacea și suveranitatea

Directorul INSCOP spune că românii înțeleg că situația globală este tot mai tensionată. Totuși, aceștia nu cad de acord pe cum ar fi cel mai bine protejați.

„România se află într-o stare de ambivalență strategică: oamenii simt că trăiesc într-o lume mai periculoasă, dar nu au internalizat încă un model clar despre cine este, în ultimă instanță, garantul real al securității lor. Opinia publică oscilează între nevoia de protecție externă și reflexul de control național, ceea ce indică nu o alegere ideologică, ci o tensiune psihologică între frică și identitate.”

Metodologie

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.