Sonorităţi romantice şi contemporane

Întâlnire muzicală romantică la Sala Radio

Doi muzicieni cu o frumoasă experienţă artistică internaţională, Martin Panteleev, dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Sofia, dar şi dirijor invitat al Orchestrei Filarmonice din Cape Town (Africa de Sud), şi violoncelistul Răzvan Suma, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, împreună cu un superb repertoriu semnat de doi compozitori ai romantismului târziu – Rahmaninov şi Eelgar – sunt componentele unei seri de muzică bună la Sala Radio.

Vineri, 15 noiembrie, la ora 19.00, Orchestra Naţională Radio va interpreta în prima parte a serii “Concertul în mi minor pentru violoncel şi orchestră”, semnat de Edward Elgar, cel mai important compozitor britanic de gen din secolele XIX şi XX, lucrare ce a devenit un „best-seller” al muzicii clasice, toţi marii violoncelişti ai lumii acordând o deosebită atenţie partiturii. La violoncel îl veţi revedea pe Răzvan Suma, care a încheiat recent turneul său naţional „Vă place… BRAHMS?”, derulat în 13 oraşe din România.

Răzvan Suma este unul dintre cei mai activi tineri muzicieni români, cu un repertoriu cuprinzător, realizat în sute de recitaluri şi concerte susţinute în întreaga lume. Pe lângă activitatea concertistică din România, cântă frecvent împreună cu pianistul spaniol Josu Okiñena, alături de care a concertat în săli ca “Auditorio Nacional de Madrid”, „Teatro Colon” din Buenos Aires sau „Kursall” din San Sebastian. Instrumentul pe care cântă Răzvan Suma a fost conceput de lutierul Charles Adolphe Maucotel – unul dintre cei mai apreciaţi creatori de instrumente ai epocii sale – şi a fost realizat la Paris în anul 1849.

Cea de-a doua parte a evenimentului va prilejui întâlnirea melomanilor cu o altă partitură specială: “Simfonia a II-a în mi minor”, a celebrului muzician rus Serghei Rahmaninov, a cărui premieră absolută a dirijat-o compozitorul însuşi la Sankt Petersburg, în 1908, bucurându-se imediat de un mare suces de public. De această dată, la Sala Radio, simfonia va fi interpretată sub bagheta dirijorului bulgar Martin Panteleev – el însuşi compozitor şi autor deja al unui număr de trei simfonii.

Muzicianul a lucrat până în prezent cu un număr mare de orchestre europene, ca “English Chamber Orchestra”, “Concertgebouw Chamber Orchestra”, “Berliner Symphoniker”, “Netherlands Symphony Orchestra” ş.a., în săli de concert ca “Royal Concertgebouw” din Amsterdam, sala Filarmonicii din Berlin, Sala Mare a Conservatorului de Stat din Moscova ş.a. A dirijat de asemenea numeroase concerte în Europa, Asia şi SUA, la pupitrul celebrului ansamblu „Philharmonia of the Nations“, creat de binecunoscutul muzician american Leonard Bernstein.

Seară dedicată lui Ludwig van Beethoven la Ateneul Român

Trio Pro Arte, cu un program Beethoven

Filarmonica „George Enescu” organizează sâmbătă, 16 noiembrie 2013, ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, concertul trioului “Pro Arte”. În program: Ludwig van Beethoven – “Trio nr. 5, în Re major, op. 70, nr. 1”, Geister-trio” şi “Trio nr. 6, în Mi bemol major, op. 70, nr. 2”.

Cele două Triouri pentru pian, vioară şi violoncel op. 70 fac parte dintr-o perioadă centrală a creaţiei lui Beethoven, un moment de mare inspiraţie, din care mai fac parte “Simfonia a V-a” şi “Simfonia Pastorală.

“Trio nr. 5, în Re major, op. 70 nr. 1”, compus între 1807 şi 1808, are ca subtitlu “Trioul fantomelor” (Geister-trio). Această denumire a fost dată în clipa în care s-a descoperit că tema utilizată în partea a doua era iniţial destinată unei scene a vrăjitoarelor din piesa “Macbeth” de Shakespeare la care Beethoven se gândea să compună muzica de scenă.

Al doilea trio al serii – “Trioul nr. 6, op. 70, nr. 2, în Mi bemol major” – aduce o atmosferă senină, legănată şi descriptivă, care îţi îndreaptă gândul spre Simfonia a VI-a „Pastorala”, despre care Beethoven spunea că „este mai mult expresia unor sentimente decât o descriere”.

Într-o lume aflată în mişcare brauniană din ce în ce mai pronunţată, în care de multe ori valoarea este uitată sau confundată cu nonvaloarea, este minunat să priveşti trei solişti instrumentişti de prestigiu care cântă împreună doar pentru plăcerea artei autentice.

Trio “Pro Arte” a fost fondat în 1978 de către trei membri importanţi ai Filarmonicii „George Enescu”: Violonista Anda Petrovici – devenită, în 1989, prima femeie din istoria instituţiei care a ocupat postul de concertmaestru, funcţie pe care o deţine şi astăzi – împreună cu violoncelistul Marin Cazacu şi pianistul Nicolae Licareţ.

Trio “Pro Arte” a concertat în turnee pe scene din Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Serbia, Spania, Singapore şi a participat frecvent la Festivalul „George Enescu”, unde a interpretat muzică din creaţia marelui compozitor român şi din opusurile clasice universale. De asemenea, a realizat înregistrări pentru Radioul şi Televiziunea Română, precum şi pentru casele de discuri “Electrecord”, “BMG Arte Nova Classics” şi “AIX Records”.

Începând cu anul 2009, trio “Pro Arte” este ansamblul cameral oficial al Filarmonicii „George Enescu”.

Atuurile acestui minunat trio cu pian sunt, printre altele, unitatea şi echilibrul, virtuozitatea individuală şi expresivitatea. Vorbind despre un alt concert susţinut, în noiembrie 2012, de trio “Pro Arte” şi dedicat, în partea a doua, lui Ludwig van Beethoven, dr. M. Gh. Călin nota: „Repertoriul părţii a doua a concertului este dedicat în totalitate unei creaţii beethoviene care, scăpată de rigoarea contrapunctului, aduce amploare, forţă şi spirit solemn în volumul acustic impresionant al Ateneului. «Trio în do minor (op. 1, nr. 3)» îşi va dezvălui conţinutul grav mai ales prin intervenţia violoncelului (Marin Cazacu) susţinut de vioară şi mai puţin de accentele profunde ale pianului, care, aici, va asigura frazarea temelor şi a momentelor de reverie ce creează contrastul”.

Felicia Filip lansează albmul “Fata din vis”

Soprana Felicia Filip

Supranumită de presă ”soprana rock a României”, artista internaţională Felicia Filip vă invită la spectacolul de lansare a celui mai nou album, realizat la casa de discuri “Blue Label Records”, intitulat “Fata din vis”, prezentat de către ALPHA BANK.

Spectacolul, care va avea loc luni, 18 noiembrie, ora 20.00, la Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Multimedia, include o selecţie personală şi sentimentală din repertoriul consacrat al rock-ului românesc. Alături de unii dintre cei mai importanţi artişti rock ai ţării, Felicia Filip va oferi un spectacol live, regizat de către Cristian Mihăilescu şi produs de către Mike Godoroja.

„Vocea de aur” a liricii româneşti ne invită astfel într-o călătorie de neuitat prin lumea celor mai cunoscute şi fredonate hituri ale rock-ului românesc din toate timpurile. Pe scenă îi vor fi alături: actorul Ion Caramitru, Mircea Baniciu, membrii formaţiei “Compact”, Călin Pop (“Celelalte Cuvinte”), Şerban Boldijar (“Semnal M”), Adrian Bărar (“Cargo”).

Vestimentaţia artistei este semnată de designerul Doina Levintza.

Soprana Felicia Filip va lansa în cadrul acestui spectacol-eveniment albumul „Fata din Vis”, după ce, cu aproape 30 de ani în urmă, trupa “Compact” lansa nemuritorul hit cu acelaşi nume.

După modelul Montserrat Caballe – Freddie Mercury, soprana Felicia Filip este cea care a deschis drumul rock-ului simfonic în România. Începută în 1996, colaborarea cu trupa “IRIS” a avut un succes fulminant ce a culminat cu lansarea albumului “Filipissima”.

De data aceasta, soprana Felicia Filip readuce în atenţia publicului zece piese care au scris istorie, piese lansate de-a lungul timpului de “Compact”, “Holograf”, “Iris”, “Direcţia 5”, “Roşu şi Negru”, “Cargo”, “Semnal M”, “Celelalte Cuvinte”, “Sfinx” şi Mircea Baniciu.

La sfârşitul concertului, spectatorii vor avea ocazia să se întâlnească cu Felicia Filip în cadrul unei sesiuni de autografe. Artista, alături de întreaga echipă, plănuieşte deja un turneu de promovare a albumului „Fata din Vis” în principalele oraşe ale României.

Soprana Felicia Filip este una dintre cele mai importante voci lirice ale lumii. Presa internaţională a numit-o “Diva céleste” şi “Noua Regină a Traviatei”, a cucerit toate scenele importante de pe glob şi din România şi este unica solistă care a primit toate Premiile Mozart.

Jancsy Körrösy, elogiat într-un concert de gală la Sala ArCuB

Nicolas Simion propune un omagiu lui Jancsy Korossy

Interpreţi celebri ai jazz-ului internaţional se reunesc sâmbată, 30 noiembrie, de la ora 20.00, la Sala ArCuB din Capitală, pentru a-i aduce un tribut lui Jancsy Körössy, considerat primul om de jazz din România.

Saxofonistul Nicolas Simion şi prietenii săi – trompetistul Ryan Carniaux (SUA), pianistul Mircea Tiberian (RO), basistul Chris Dahlgren (SUA) şi percuţionistul Drori Mondlak (SUA) – le pregătesc iubitorilor genului un spectacol-eveniment, dedicat memoriei marelui pianist şi compozitor român de origine maghiară.

Abordând un repertoriu ales din preţioasa moştenire componistică a maestrului Körrösy, Nicolas Simion şi invitaţii săi readuc în atenţia publicului bucureştean farmecul inedit al jazz-ului etno. Piese celebre, precum “Arde, Arde”, “Jocul cu mingea”, “Of…Of” şi multe altele, vin să demonstreze importanta contribuţie adusă de acest muzician – care a avut inspiraţia să îmbine liniile melodice ale jazz-ului clasic cu elemente din folclorul românesc.

Jancsy Körössy a fost unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni de gen, apreciat drept „cel mai autentic pianist de jazz din Europa” şi compozitor din elita creatorilor de ritm. A cântat şi înregistrat alături de nume sonore ale jazz-ului european şi de peste ocean (Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Woody Herman, Ray Brown, Phil Woods etc.).

De altfel, succesele carierei sale au fost apreciate la un înalt nivel, atât în România, cât şi în SUA. Jancsy Körössy a făcut parte dintre puţinii oameni de cultură distinşi cu premii pentru merite speciale de către un preşedinte al SUA (Jimmy Carter), dar şi de către cel al României.

Depăşind graniţele geografice, reprezentanţii jazz-ului contemporan răspund iniţiativei lui Nicolas Simion şi promovează la Bucureşti, într-un concert-eveniment, energia şi originalitatea etno-jazz-ului. De altfel, Nicolas Simion, saxofonist, clarinetist şi reputat compozitor de jazz, este un „purtător de ştafetă” în jazz-ul de factură etno, muzica sa (foarte apreciată în Europa) fiind extrem de bogată în influenţe populare româneşti, balcanice şi est-europene.

Olafur Arnalds, la Radio România Muzical multimedia

Olafur Arnalds, For Now I Am Winter

Compozitorul şi interpretul islandez Olafur Arnalds, unul dintre cei mai interesanţi şi intens mediatizaţi tineri muzicieni ai momentului, vine în studioul Radio România Muzical joi, 21 noiembrie, între orele 15.00 şi 15.30 la Radio România Muzical multimedia – un nou concept propus, din octombrie 2013, de unicul post de radio românesc dedicat muzicii clasice.

Dialogul purtat de Cristina Comandaşu cu Olafur Arnalds va fi transmis în direct în FM.

Cu această ocazie, vor fi difuzate şi extrase de pe albumul “For Now I Am Winter”, graţie căruia Olafur Arnalds a devenit un artist cunoscut la nivel global. Acesta este şi albumul promovat în cadrul turneului mondial întreprins de muzician, din care face parte şi concertul susţinut la Bucureşti, în 21 noiembrie, de la ora 20.00, la Sala Arcub, acesta fiind, de altfel, şi primul concert al lui Olafur Arnalds în România.

Olafur Arnalds (27 ani) combină în piesele sale muzica clasică cu sonorităţi indie-pop, realizând o sinteză unică şi foarte apreciată de publicul tânăr de pretutindeni. Turneul de promovare a albumului “For Now I Am Winter” a inclus deja cele mai importante săli din Statele Unite ale Americii şi Europa.

Paul Grigoriu lansează “G de la Gugiumeni”

Paul Grigoriu lansează G de la Gugiumeni

Radio România vă invită vineri, 15 noiembrie, ora 13.00, în foaierul Sălii Radio, la lansarea celui mai nou volum semnat de Paul Grigoriu: “G de la Gugiumeni. Falsă monografie”, apărut în seria de “Ediţii sonore” îngrijită de Editura “Casa Radio”.

Întâlnirea din foaierul sălii de concerte a Radio România cu autorul acestei insolite „versiuni 2000+ a Vieţii la ţară” (şi cu invitaţii săi surpriză!…) va preceda o audiţie din audiobook-ul ataşat volumului “G de la Gugiumeni”, precum şi o sesiune de autografe.

Adevărată emblemă a radioului românesc postdecembrist, realizatorul-vedetă, care şi-a dedicat întregul parcurs profesional serviciului public de radiodifuziune – ajuns în această toamnă la cea de a 85-a aniversare, nu încetează să-şi surprindă admiratorii: inconfundabilul glas al Domnului Radio poate fi din nou auzit… povestind.

„Retragerea din capitala febrilă a acestui om-instituţie nu a însemnat din fericire şi retragerea din profesie. Noua experienţă rurală i-a oferit reporterului şi scriitorului Paul Grigoriu o savuroasă aventură intelectuală soldată cu scrierea unei «false monografii» intitulată «G de la Gugiumeni», inspirată de realităţile sociale şi politice ale îndelungatei şi păguboasei tranziţii postdecembriste într-o aşezare din judeţul Dâmboviţa, al cărei nume real este deghizat în numele literar aflat în titlul volumului. O veritabilă galerie de portrete este înfăţişată cu umor reţinut şi chiar cu o anume tandreţe de prestigiosul autor, devenit locuitor de rând al satului acesta, prin propria-i voinţă, sub forma unui exil voluntar”, ne dezvăluie în prefaţă prof. univ. Titus Vîjeu, un alt nume de referinţă al Radioului naţional.

La evenimentul din foaierul Sălii Radio vor fi alături de autor Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – Director al Centrului Cultural Media.

Născut la 6 martie 1945, la Bacău, absolvent al Facultăţii de Limbi romanice, clasice şi orientale a Universităţii Bucureşti (secţia franceză-spaniolă), Paul Grigoriu a lucrat, din 1969, la Radiodifuziunea Română, redacţia emisiunilor pentru străinătate (REPS), secţia franceză. După 1990, a fost realizator al emisiunii “Matinal” de la Radio România Actualităţi, redactor-şef al Programului III (“Radio România Tineret”) şi, din 1992, director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Între octombrie 1994 şi septembrie 1995 a fost director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune. A avut funcţia de Director general adjunct (şef al canalelor naţionale) până în anul 2002, când a demisionat. A fost realizator de emisiuni, profesionist de excepţie şi moderator al cotidianului program “Sfertul academic”.

Cariera jurnalistică a lui Paul Grigoriu este marcată de prestaţiile estivale de la “Radio Vacanţa” – până în 1989, şi de radioprograme precum “Noapte albastră”. Succesul de public – nemaiîntâlnit până la el – i l-a adus populara emisiune “Matinal”. Radiogenia şi talentul său publicistic au făcut din această emisiune vârful de lance al audienţei Radioului naţional, într-un moment în care concurenţa cu posturile comerciale se acutiza din ce în ce mai mult. Personalitate de prim-plan a Radiodifuziunii Române (pentru mulţi chiar o emblemă vie a acesteia), Paul Grigoriu a marcat prin prestaţia sa inspirată secţiunea postdecembristă a istoriei radioului românesc.

Este autorul mai multor volume de proză şi reportaj literar. Debutul său cu “Anatomia unei străzi” (Casa editorială “Odeon”, colecţia “Inedit” – Bucureşti, 1992) propune cititorilor o „galerie de chipuri“, de pe strada Armenească a Bacăului, acolo unde, la numărul 40, viitorul megarealizator radio şi-a petrecut, blând şi anonim, copilăria.

„În oraşul acela meschin, care nu vedea lumina soarelui decât prin ţesătura propriilor sale pânze de păianjen, strada Armenească era, la începutul anilor ’50, singura «cucoană» edilitară”. Astfel îşi începea autorul confesiunea, în stilul altui armean celebru, William Saroyan, cel din “Băiatul de la trapezul zburător” şi din “Mă cheamă Aram”.

Timpul avea să-l poarte departe pe acel copil din urbea lui Bacovia care, peste ani, avea să urmărească la faţa locului Campionatul Mondial de Fotbal din Franţa şi Jocurile Olimpice de la Sydney. Experienţe cărora le vor sta mărturie alte două cărţi. “Vară franceză (Un romantic la Paris)” – apărută la Editura Gramar, în 1998, adună corespondenţele pentru Radio Bucureşti trimise de Paul Grigoriu cu precizie (temporală, dar şi stilistică) remarcabilă din capitala Franţei. Se poate spune că Parisul, care „meritase o liturghie”, merita şi o astfel de carte care, poate, cândva, va fi găsită şi pe tarabele buchiniştilor de pe malul Senei, cei care „vând viaţă între coperte”. Şi s-ar putea ca ea să se afle alături de “Canguri la toate”, cealaltă carte, despre Australia, scrisă de un Paul Grigoriu purtându-l „în marsupiu” pe vechiul său amic Octavian Vintilă, coautor al paginilor despre antipozii pe care, până la ei, doar Egon Erwin Kisch ni-i mai înfăţişase atât de limpezi şi de adevăraţi. Să nu uităm: lui Kisch i se spunea prin anii ’30 ai secolului trecut „reporterul frenetic”. Titlu ce i se potriveşte, cu destulă îndreptăţire, şi lui Paul Grigoriu.