Mai multe organizații solicită Ministerului Educației Naționale refacerea propunerilor de programe pentru gimnaziu, dintr-o perspectivă care să reflecte educația pentru cetățenie democratică și drepturile omului.
Centrul de Resurse Juridice a solicitat Ministerului Educației Naționale, în baza Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Art. 7, alin. (9), organizarea unor dezbateri publice privind propunerile de programe. La fel a solicitat și Coaliția pentru Egalitate de Gen.
„Reiterăm serioasele preocupări privind conținutul propunerilor de programe școlare pentru gimaziu din perspectiva educației democratice, fundamentată pe filozofia drepturilor omului. Programelor le lipsesc elementele necesare pentru ca elevii să-și însușească valorile egalității de gen și nediscriminării pe criterii cum ar fi gen, etnie, rasă, naționalitate, religie, categorie socială, dizabilitate, orientare sexuală și identitate de gen. Din contra chiar, ele conțin sugestii metodologice și activități cu potential discriminator, arătând lipsă de asumare a ceea ce trebuie să fie respectarea drepturilor fundamentale. Spre exemplu, la clasa a V-a, în cadrul disciplinei Educație socială – Gândire critică și drepturile copilului, respectarea dreptului la educație al copiilor cu CES (cerințe educative speciale), în loc să fie în mod automat prezumată și implementată de școală, este aruncată în responsabilitatea copiilor și supusă unui referendum, în care, evident, majoritatea decide cu privire la respectarea dreptului fundamental la educație al minorității. Astfel, la punctul 2.2. ”Identificarea, prin lucru în echipă, a unor măsuri de intervenție posibile pentru cazuri semnalate de încălcare a drepturilor copilului sau de promovare a acestora”, se propune: ”-realizarea unor jocuri de rol în care elevii formulează soluții alternative la probleme specifice problematicii drepturilor copilului (de exemplu, organizarea unui concurs de soluții creative la problemele privind asigurarea dreptului la educație a copiilor cu CES și a unui mini-referendum pentru alegerea unei soluții la nivelul clasei” (programa se găsește aici: http://www.ise.ro/proiectele-de-programe-scolare-pentru-gimnaziu-in-consultarea-specialistilor-si-a-practicienilor, p. 6).
Dezbaterea cu privire la programe nu poate include doar perspectiva profesorilor din sistemul educațional. Ea trebuie să includă și perspectiva organizațiilor de drepturile omului și a specialiștilor în domeniu. Ea trebuie de asemenea să reflecte perspectiva și nevoile elevilor relativ la neajunsurile situației actuale. Alți actori relevanți sunt părinții, dar și universitățile care pregătesc viitorii profesori. Există discipline, cum ar fi Consiliere și dezvoltare personală, unde nu e clar cine va preda materia și cine va pregăti viitorii profesori. La aceeași disciplină, în mod inexplicabil și fără vreo legătură cu nevoile elevilor, lipsesc elemente de educație sexuală și drepturi reproductive.1
Rolul programelor este de a ghida profesorii, și autorii viitoarelor noi manuale. Mai precis, programa stabilește ce vor învăța următoarele generații. În prezent, în sistem se folosesc manuale elaborate și
1 La momentul emiterii acestui comunicat, pe pagina de web a Institutului de Științe ale Educației, unde au fost publicate spre dezbatere propunerile de programe, nu mai apărea propunerea de programă la disciplina ”Consiliere și dezvoltare personală” pusă în dezbatere, odata cu celelalte proiecte de programe, la data de 27.01.2017. Puteți în schimb accesa documentul pe pagina de web a Centrului de Resurse Juridice la: http://www.crj.ro/antidiscriminare/educatia-fara-discriminare-e-si-treaba-mea/programe-scolare/
după standarde vechi de aproape 20 de ani (spre exemplu, la Cultură civică). În același timp, România rămâne una dintre țările cu cele mai mari niveluri de discriminare din Uniunea Europeană (Eurobarometru privind discriminarea, 2015, aici:
http://bit.ly/2gQbCXq ). Este astfel imperativ ca standardele din educația românească să se modifice, să se racordeze la valorile democratice ale Uniunii Europene, și să dea conținut în realitatea zilnică a copiilor dreptului egal la educație indiferent de gen, etnie, rasă, naționalitate, orientare sexuală sau identitate de gen, dizabilitate, categorie socială, religie, etc…”, se arată într-un comunicat.
Persoană de contact: Delia Niță, Centrul de Resurse Juridice, delia@crj.ro, +4 021 212 05 20
Organizații semnatare sunt: Centrul de Resurse Juridice, Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Asociația E-Romnja, Dizabnet – Rețeaua Prestatorilor de Servicii pentru Persoane cu Dizabilități, Asociația FRONT, Centrul FILIA, Fundația ESTUAR, Asociația MozaiQ, Romani CRISS, ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România, Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Asociația Necuvinte, Asociația ANAIS, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G., Asociația ACCEPT, Asociația SPICC.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.