Statele care au căzut de pe cai mari

România a consemnat cea mai mare creștere economică în prima jumătate a anului 2017 din UE, 5,8%, prilej pentru guvernanți de a-și lăuda realizările. Însă, această creștere ascunde îngrijorări foarte mari pentru că deficitul bugetar aproape s-a dublat în 2017 iar investițiile din bani publici care s-au redus la jumătate, ajungând la un minim al ultimilor ani. În situația României de azi s-au aflat mai multe stat în perioada 2006-2007, adică anii de dinaintea crizei economice mondiale. Aceste state au avut creșteri mari însă din pricina dezechilibrelor ecnomice au fost ulterior printre cele mai afectate. Cel mai cunoscut exemplu îl reprezintă Grecia, țară care a avut o creștere economică de +5,7% și +3.3% în 2006 și, respectiv, 2007, dar care a fost urmată de șase ani consecutivi de scădere economică din cauza nivelului ridicat al datoriei guvernamentale. Irlanda a avut creștere economică de +5,9% și +3,8% în 2006 și, respectiv, 2007, urmată de scădere economică de -4,4% și -4.6% în 2008 și, respectiv, 2009 cauzată de problemele din sistemul bancar și de deficitul ridicat. Spania a avut creștere de +4,2%, +3,8% și +1,1% în anii 2006, 2007 și, respectiv, 2008, urmată de scădere de -3,6% în 2009 cauzată de criza bulei imobiliare, precum și a deficitului ridicat. Portugalia a înregistrat o creștere economică de +2,5% în 2007 pentru ca, în 2009, să aibă o scădere economică de -3% și a intrat în criză din cauza lipsei productivității și a nivelului mare al datoriei publice. Țările baltice, Estonia, Lituania și Letonia, au înregistrat creșteri economice de peste zece procente în 2006 – 2007 urmate de scăderi tot de peste zece procente în anii următori din cauza dependenței de exporturi. „Numitorul comun al tuturor acestor state este următorul: în spatele unei creșteri economice ridicate s-au ascuns dezechilibre economice, la fel cum are și România în prezent și cum a avut și în 2008”, susține europarlamentarul Siegfred Mureșan. În anul 2008, pe vremea guvernului Tăriceanu, sprijinit tacit de PSD, România a avut o creștere economică de 8,5% și un deficit uriaș de 5,7%. A urmat criza, cu o scădere economică brutală, ce s-a lăsat cu tăieri de 25% a salariilor bugetarilor.

Acum, ca și în 2008, motorul creșterii economice îl reprezintă consumul. Atunci ca și acum, consumul este stimult de politici economice prociclice, adică se stimulează o creștere care este oricum. Politica prociclică poate conduce economia la o situaţie nesusutenabilă întrucât taxele deja scăzute şi salariile crescute nu mai pot fi susținte. S-au mărit salarii și pensii și au scăzut taxele și impozite. Este cea ce s-a întâmplat în 2008. Deficitul bugetar s-a triplat atunci în doar câteva luni, împrumuturile au devenit tot mai scumpe, România a apelat din nou la expertiza nedorită a FMI. Partea cea mai dificilă a economie s-a consumat în ultima parte a lui 2008, când a fost o criză de lichiditate, iar șocul cel mare s-a simțit în 2010, când Guvernul Boc a decis creșterea TVA de la 19 la 24%. Acum, avem investiții sunt mai mici iar datoria publică este de patru ori ca în 2008. În plus, țara are mai puțini oameni, pentru că mulți români au plecat afară. Asta înseamnă că resursă inestimabilă, capitalul uman, este slăbită. Iar creșterea economică de nivelul celei atinsă de România în primele șase luni ale anului va duce la creșterea prețurilor. „Este modul simplu prin care economia semnalizează că începe să se (supra)încalzească. Banca centrală, foarte ciudat de altfel, spune ca va permite inflației să crească mult peste ținta până să intervină cu creșterea dobânzilor. Eu nu cred că BNR nu-și va respecta mandatul – stablitatea prețurilor cu inflație de 2.5%. Urmează dobânzi mai mari, și asta repede”, susține senatorul Florin Cîțu.

Avansul economiei noastre este nesustenabil, în condiţiile deteriorării echilibrelor macroeconomice, consideră Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania. „Considerăm că dinamica PIB-ului din semestrul unu este nesustenabilă, aspect confirmat de climatul investiţional dificil, tergiversarea reformelor şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice. Pentru a doua jumătate a anului curent, ne aşteptăm la decelerarea economiei interne, pe fondul disipării impactului noului Cod Fiscal, acumulării de tensiuni şi dezechilibre în economie (cu impact asupra costurilor de finanţare), într-un context internaţional caracterizat prin maturitatea ciclului economic post-criză şi ieşirea graduală din relaxarea monetară”, susține Rădulescu. Un raport publicat de Raiffeisen Bank indică faptul că principalul motor al creşterii economice va rămâne consumul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.