Ştefan Bănică jr. „Super-love”

– Ştefan Bănică jr., hitul tău „Super-love” face furori, fiind un succes al acestei veri. Cum ţi-a venit ideea acestei melodii şi a videoclipului ei de un haz copios?

– Am văzut într-o zi un film, după care am coborât la mine în studio şi apoi piesa, practic, a curs de la sine. Ideea de „Super-love” a venit pur şi simplu. În timp ce mă jucam la pian, a venit acest cuvânt pe final de frază, dar neavând atunci nici o idee despre ceea ce urma. Cu toate compoziţiile mele, în general, aşa se întâmplă: fac întâi muzica şi apoi versurile. Ideea generală a acestui cântec e că există un numitor comun, indiferent de vârstă, fie că ai ajuns la 20 de ani sau la 30-40 de ani, numitorul comun e momentul în care te îndrăgosteşti sau reîndrăgosteşti de partener, care poate fi, de multe ori, exact opusul tău, şi poate de aceea îl iubeşti atât de tare. Şi, în ciuda acestor diferenţe dintre parteneri, când e să fie, sentimentul e foarte puternic. Aşa am numit cântecul „Super-love”. Textul e tratat cu umor, la fel ca şi videoclipul, iar Super-love e un cuvânt care îţi rămâne în minte.

Este primul meu clip cu tentă de music-hall şi nu ştiu să mai fi văzut acest gen de clip la noi. Pentru mine, şi cred că şi pentru toţi cei care au muncit la acest clip, pentru că trebuie să spun că a existat o unitate a echipei: dansatori, coregrafi, stilişti pentru costume şi machiaj, s-a creat o stare de bună dispoziţie şi o eficienţă a lucrului, ceea ce nu se întâmplă de multe ori în producţiile româneşti. Eu m-am distrat şi m-am jucat, făcând un personaj care sper că este simpatic publicului. Împreună cu regizorul Iulian Moga, am încercat să punem în valoare cât mai mult mesajul piesei, care este unul pozitiv şi în care cred că se pot regăsi mulţi, indiferent de vârstă.

– Odată cu piesa ai lansat o campanie cu acelaşi nume, „Super-love”, care constă în realizarea primei baze de date a unui artist român incluzând toţi admiratorii săi, care se va finaliza la sfârşitul acestui an cu premii substanţiale. În ce constau aceste premii şi care a fost motivaţia acestui demers?

– Campania „Super-love” îşi propune, într-adevăr, realizarea unei baze de date ataşate unui site oficial, care-i adună la un loc pe toţi cei care au contribuit la crearea tradiţiei concertelor mele de Crăciun prin prezenţa lor în sala de spectacol. Aceşti oameni merită să fie primii informaţi despre activitatea mea, despre spectacolele mele de teatru sau concerte şi, de ce nu, să fie şi premiaţi pentru fidelitate.

Videoclipul „Super-love”, ce este postat pe site-ul meu – www.stefanbanica.ro -, e important pentru că acesta conţine un cuvânt-cheie necesar pentru competiţia online. Prin campania „Super-love” îmi doresc să-mi fie aproape toţi cei care-mi iubesc muzica, vreau să-i cunosc mai bine prin mesajele lor, prin fotografiile pe care le vor putea încărca pe site, prin poveştile lor trimise către mine şi să ofer şi premii. În ultimii nouă ani numai la concertele mele tradiţionale de Crăciun am avut bucuria de a avea peste 130.000 de bilete vândute. Toate spectacolele au fost sold-out şi cererea mare de bilete m-a dus şi către stabilirea unui record pentru România: şapte concerte susţinute consecutiv la Sala Palatului timp de o săptămână.

Această campanie va dura până la sfârşitul anului 2010 şi este gândită în două etape: prima a început deja şi se încheie odată cu evenimentul de lansare a albumului „Super-love” din toamnă, unde va fi premiat primul câştigător al campaniei dintre cei înscrişi online în baza de date Super-love. Din acel moment şi până în decembrie va avea loc a doua etapă a campaniei, dedicată celor care vor cumpăra discul „Super-love” şi care vor avea astfel şansa de a primi Marele Premiu chiar în timpul concertului extraordinar de Crăciun, ce va fi transmis la televiziune. Premiile celor două etape amintite mai sus, plus altele vor fi nişte adevărate surprize şi vor fi făcute publice în curând. Fiţi pe fază şi înscrieţi-vă în continuare în campania „Super-love” pe site-ul meu oficial – www.stefanbanica.ro!

– Pregăteşti un nou album care cu siguranţă se va bucura de acelaşi succes ca şi cele anterioare. Despre ce fel de piese este vorba, care va fi următoarea melodie pe care o vei promova şi pe când lansarea?

– Albumul va aduce 12 cântece noi. Este un album care mă reprezintă acum, cu experienţele acumulate de la ultimul album şi până în prezent. Vor fi şi câteva piese de o altă factură decât cele înregistrate până acum, pe care oamenii nu sunt poate obişnuiţi să le audă cântate de mine. Nu ştiu de ce, însă cu cât tehnica evoluează şi vine cu tot felul de sunete noi făcute în computer, cu atât mai mult îmi vine să mă reîntorc la un sunet de studio analog (imprimarea pe bandă de magnetofon), şi nu digital, pentru că înregistrarea de tip analog are mai multă căldură, iar genul meu de muzică sună mai bine aşa. Sper ca noile piese să fie o surpriză plăcută! Aşa cum menţionam şi mai sus, vorbind despre etapele campaniei „Super-love”, lansarea noului album va avea loc în toamna acestui an.

– S-a scris mult despre această recentă ediţie „Dansez pentru tine” şi ecourile ei. E adevărat că PRO TV va renunţa la sezonul din toamnă?

– Nu, nu este adevărat, în ciuda zvonurilor şi comentariilor care au existat pe această temă. În acest sens, PRO TV-ul chiar a dat la un moment dat şi un comunicat de presă prin care se anunţa continuarea proiectului „Dansez pentru tine” şi în toamna lui 2010. Mergem înainte, pentru că un lucru bun trebuie continuat. „Dansez pentru tine” este un punct de referinţă al divertismentului tv de după Revoluţie, şi de aceea continuăm, pentru că încă mai are lucruri noi de spus prin imprevizibilul care se naşte în platou datorită structurilor diferite ale concurenţilor şi, bineînţeles, datorită impactului pe care cazurile acestora îl au asupra publicului. Adevărul e că m-am obişnuit atât de mult încât în perioada de pauză dintr-un an, dintre cele două sezoane, mi-e dor de platoul de la Buftea. E din ce în ce mai greu să faci televiziune în momentul în care mondenul şi bârfa sunt în prim-plan pe toate posturile, chiar dacă este o perioadă care va trece cu siguranţă, pentru că, până la urmă, oamenii au nevoie de ceva stabil, de repere, nu de baloane care se umflă şi se dezumflă de la o zi la alta. Dar aşa cum spunea cineva drag mie: un profesionist, un om valoros nu se plânge, ci se descurcă cu ceea ce are la îndemână.

– Joci în spectacolul „Desculţ în parc”, la Teatrul de Operetă, pe care îl vei relua în toamnă, având dubla calitate de regizor şi protagonist, alături de Oana Ioachim, Mitică Popescu ş.a. Este vorba despre o comedie, care la Hollywood, în film, i-a avut ca interpreţi pe Robert Redford şi Jane Fonda. De asemenea, tot comedie este şi „Revizorul”, alături de George Mihăiţă. După seria „Liceenilor”, de ce se pare că alegi mai mult comedia? Nu ţi-ai dori, de exemplu, să fii distribuit într-un Hamlet?

– E-adevărat, joc în aceste două comedii de factură diferită: „Desculţ în parc”, piesă scrisă de Neil Simon, la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, şi în „Revizorul” lui Gogol la Teatrul de Comedie. Însă pregătim pentru toamnă un nou spectacol la Teatrul de Comedie: piesa „Cui i-e frică de Virginia Woolf” de Edward Albee, în regia lui Gelu Colceag, în care voi juca împreună cu buna mea prietenă Emilia Popescu şi cu doi tineri actori talentaţi. Piesa „Cui i-e frică de Virginia Woolf” este o piesă-fanion a dramaturgiei americane. Este o mare provocare, atât pentru mine, cât şi pentru Emilia, pentru că publicul ne va vedea împreună într-o cu totul altă ipostază decât l-am obişnuit până acum.

– Dacă ar fi să faci un top cu sinceritate, care ar fi ordinea? Televiziune, muzică, teatru sau film?

– Nu-mi plac clasamentele. Probabil că pe primele locuri ar fi teatrul şi muzica, dar acestea, în cazul meu, se completează reciproc. De-a lungul ultimilor ani m-am obişnuit cu acest lucru, iar când una dintre componente lipseşte, mi se face dor.

– Eşti cotat ca unul dintre cei mai bine plătiţi artişti, şi cu unele din cele mai multe solicitări. Cu toate astea, ştiu că refuzi, tu şi trupele tale, să cântaţi la nunți şi botezuri. Ce gen de evenimente private acceptaţi şi de ce le refuzaţi pe celelalte?

– Cânt uneori şi la evenimente private, cum ar fi petrecerile de firme, dar în condiţii în care putem oferi un spectacol de calitate. Pentru mine miza e aceeaşi: şi atunci când la Sala Palatului cânt în faţa a 4.000 de oameni, dar şi atunci când cânt pentru 200 de persoane la o petrecere privată. La nunţi şi botezuri nu mergem, pentru că eu nu cred că sunt omul potrivit la locul potrivit, vorbind de această ipoteză. N-am nimic cu cei care fac asta, doar că mie nu-mi place.

– Îţi vei lua vacanţă şi unde vei merge, singur sau cu familia?

– Vacanţa, din păcate pentru mine, nu va fi lungă în această vară, deoarece va trebui să lucrez la viitorul meu disc de studio. Timpul liber care îmi va rămâne mi-l voi petrece, indiferent unde vom pleca, împreună cu copiii şi soţia mea. Îmi place să mă plimb cu ei, să mă joc şi să înotăm împreună, mai ales că Violeta a crescut şi se descurcă foarte bine în apă, iar Ştefănel înoată foarte bine.

– S-a scris, la un moment dat, că i-ai fi propus soţei tale, Andreea Marin Bănică, să renunţe la televiziune pentru viaţa de familie, deşi ea are multe proiecte în alte domenii, cum ar fi publicitatea şi afacerile. E-adevărat?

– În cazul meu şi al Andreei, în anumite publicaţii, majoritatea de scandal, se scrie una, iar în 90% dintre cazuri adevărul e altul. Şi asta nu e valabil numai în cazul nostru, dar eu vorbesc despre noi, pentru că am declarat public – şi-mi susţin declaraţia în continuare – că nu vreau să vorbesc despre viaţa mea particulară, aşa cum mi-o cer alţii, pentru că nu mă interesează să apar cu orice preţ în ziare. Nu am nevoie de aşa-zisă publicitate pe care ziarele de scandal ţi-o „oferă” gratuit! Deci, dacă eu nu doresc acest lucru, declarând asta în repetate randuri, şi totuşi apar în aceste ziare, cine are nevoie de cine? Cine câştigă de pe urma cui? Şi atunci ar trebui să existe măcar o urmă de respect pentru profesia pe care o practici, dacă nu pentru cei de pe urma cărora câştigi! Revenind la întrebarea ta: nu i-am propus soţiei mele vreodată să renunţe la televiziune sau la proiectele ei.

– Cum ţi se pare ţie viaţa de vedetă în showbizul de la noi?

– Am mai spus lucrul acesta: eu nu mi-am ales meseria asta ca să fiu vedetă sau ca să fiu cunoscut. Am făcut-o din dragoste şi pasiune pentru profesia mea. Dacă succesul a venit după aceea, cu atât mai bine! Dar cuvântul „vedetă” a devenit în România zilelor noastre, din păcate, unul fără greutate şi fără acoperire! Realele vedete în televiziune, muzică sau film sunt foarte puţine, după părerea mea, o mână de oameni. Astăzi „vedetă” e orice persoană care apare pe posturile de televiziune şi în ziare, nespunând nimic, nelăsând nimic în urma ei. Deci, ce înseamnă cuvântul „vedetă” în această ţară?!…

– Te-a schimbat în vreun fel statutul de tată a doi copii, Radu Ştefan şi Ana Violeta? Ai suficient timp pentru ei?

– Da, m-a schimbat! Mă gândesc cum să fac – mai ales în momentele aglomerate din an, aşa cum este şi acum, când am trei repetiţii pe zi, – ca să nu fiu în contratimp cu programul copiilor mei, pentru că şi ei au un program: grădiniţă, şcoală. Dar ei sunt cea mai importată prioritate din viaţa mea! Aproape toate momentele libere încerc să le petrec cu copiii mei, mai ales când sunt împreună.

– Cum decurge, la modul general, viaţa de cuplu Ştefan Bănică/Andreea Marin?

– N-am să povestesc lucrul acesta pentru că ţine de intimitate. Pot să spun doar că acasă suntem un cuplu normal, încercăm să ne vedem de viaţa noastră, chiar dacă unii încearcă să-şi bage coada tot timpul, „ştiind mai bine” ce se întâmplă cu noi. Avem bucuriile şi problemele noastre.

– Îţi gândeşti din timp concertele de Crăciun? Ce simţi când vezi, șase-șapte zile în şir, mii de oameni cântând şi dansând în picioare la Sala Palatului?

– Mi-am propus să creez o tradiţie din acest concert şi am reuşit. Chiar dacă nu am urmărit un record ca număr de spectatori pentru un artist în România, acest lucru s-a întâmplat şi mă bucur cu atât mai mult, dar importantă e tradiţia creată. Anul acesta va fi al nouălea an consecutiv. Nu trişez în ceea ce fac pe scenă şi cred că oamenii apreciază lucrul acesta şi le face plăcere să ne întâlnim an de an. Încerc de fiecare dată să merg pe principiul că orice spectacol bine făcut, bine gândit este unic şi irepetabil. Caut ca nici unul dintre spectacolele mele să nu semene cu celelalte. Fiecare are o încărcătură emoţională şi energetică diferită. Contactul direct, în sală, cu spectatorii, şi atmosfera care se creează sunt unice. În fiecare an mă gândesc la un repertoriu care să includă şi piese noi, dar şi cântecele pe care oamenii vor să le audă de fiecare dată. Abia aştept să mă întâlnesc cu publicul şi îmi doresc ca în fiecare an să le pot oferi oamenilor un spectacol pe care să-l ţină minte!