La finalul anului școlar 2025-2026, un nou studiu arată că 38% dintre cadrele didactice se gândesc frecvent să renunțe la profesie, pe fondul stresului, al suprasolicitării și al volumului ridicat de sarcini administrative.

Cercetarea, realizată în lunile aprilie și mai 2026 pe un eșantion de 1.518 profesori din învățământul preuniversitar, relevă că 51% dintre respondenți se confruntă frecvent cu situații stresante la locul de muncă. Procentul este mai mare decât în cazul medicilor de familie (45%) și aproape dublu față de populația urbană activă (26%).

Totodată, 14% dintre profesori prezintă un risc ridicat de burnout, fenomen întâlnit mai ales în rândul cadrelor didactice cu vârsta sub 45 de ani, al profesorilor de gimnaziu și al celor din București.

Semnale de alarmă din sistemul de educație

• Aproape 4 din 10 profesori se gândesc să renunțe la catedră.
•  Un profesor din doi spune că se confruntă frecvent cu stres la locul de muncă.
•  14% dintre cadrele didactice prezintă risc de burnout.
•  Doar o treime consideră că au un echilibru între viața profesională și cea personală.

Ce își doresc profesorii pentru noul an școlar

• Reducerea birocrației și digitalizarea sarcinilor administrative.
•  Salarii corelate cu performanța și complexitatea muncii.
•  Clase mai puțin aglomerate și norme didactice reduse.
•  Sprijin psihologic pentru profesori, nu doar pentru elevi.
•  Programe gratuite de formare profesională, inclusiv pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale.

Deși nivelul de satisfacție profesională rămâne relativ ridicat, 39% dintre profesori declarându-se mulțumiți de activitatea lor, doar o treime consideră că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală. Principalele probleme semnalate sunt birocrația excesivă, volumul mare de muncă și nivelul remunerației.

Potrivit studiului, două treimi dintre profesori spun că petrec prea mult timp cu activități administrative, în detrimentul procesului de predare. În același timp, 84% apreciază colaborarea cu colegii, iar 76% consideră că au acces la oportunități de formare profesională.

Între măsurile pe care profesorii le consideră prioritare pentru anul școlar viitor se numără reducerea birocrației și digitalizarea sarcinilor administrative, salarii corelate cu performanța, reducerea numărului de elevi din clase, sprijin psihologic pentru cadrele didactice și programe de formare gratuite.

Raportul a fost realizat de InIm Institute, în parteneriat cu Frappé Digital, și compară pentru prima dată starea de bine a profesorilor cu cea a medicilor de familie și a populației urbane active din România.

Evaluarea Națională în București. Medii mai mici, școli private mai prezente