Studiu: Contribuţiile sociale în România sunt o povară pentru angajatori şi angajaţi

Contribuţiile sociale sunt în România o adevărată povară pentru angajatori şi angajaţi, acestea fiind ridicate raportat la avantajele limitate pe care le oferă, potrivit studiului KPMG International 2010 privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi contribuţiile sociale.

Astfel, potrivit studiului „Impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi contribuţiile sociale”, publicat la începutul lunii decembrie, în România nu a intervenit nicio schimbare privind cota de impozit pe venit în 2010, care rămâne destul de competitivă, însă, cu toate acestea, adevărata povară pentru angajatori şi angajaţi o reprezintă contribuţiile sociale, care sunt ridicate, raportat la avantajele limitate pe care le oferă. Pentru salariaţii de top, cotele efective de contribuţii sociale din România, pentru angajatori şi angajaţi, sunt printre cele mai mari din lume şi cele mai mari din Europa Centrală şi de Est.

„În România, contribuţiile sociale ridicate pot acţiona ca un factor descurajator pentru ocuparea forţei de muncă şi aş recomanda ca Guvernul să diminueze acest efect fie prin reducerea cotelor contribuţiilor sociale, fie prin reintroducerea unui plafon al bazei impozabile pentru toate tipurile de contribuţii de asigurări sociale (inclusiv pensii, asigurări medicale şi şomaj). O astfel de decizie ar stimula ocuparea forţei de muncă în special în sectorul privat, lucru necesar pentru a ajuta firmele să depăşească perioada de recesiune”, a precizat director în cadrul Departamentului Tax şi Coordonatoare a International Executive Services din KPMG România, Mădălina Racoviţan.

Pe de altă parte, studiul KPMG arată că declinul global înregistrat de cotele maxime de impozit pe venit în ultimii şapte ani, pare să fi ajuns la final. Astfel, cota medie globală a crescut în 2010 cu 0,3%, iar tendinţa generală de creştere remarcată în cursul acestui an sugerează faptul că guvernele încep să opteze pentru o majorare a cotei de impozitare în vederea combaterii deficitului bugetar.

Potrivit studiului, iniţiativele guvernelor est-europene de a menţine cota unică de impozitare la un nivel scăzut, alimentând trendul istoric descrescător, au stagnat. Estonia, care a introdus cota unică pentru prima dată în 1994, intenţionând să o reducă la 18% pană în 2012, a renunţat la acest plan, iar Letonia a crescut cota unică de impozitare de la 23% în 2009 la 26% în 2010.

„În ciuda dificultăţilor cu care guvernele s-au confruntat în încercarea de a proteja veniturilor bugetare în perioada de recesiune, nicio altă ţară din Europa Centrala şi de Est nu a crescut cota de impozitare în 2010, iar Ungaria chiar a redus această cotă (de la 36% la 32%). Cota unică de impozitare a fost un mare succes în stimularea investiţiilor în ţările ECE şi reducerea economiei subterane, conducând, prin urmare, la venituri bugetare mai mari. Este încurajator faptul că ţările din ECE au rezistat, în general, tentaţiei de a creşte impozitul pe venit şi au păstrat sistemele bazate pe cota unică de impozitare, întrucât nivelul scăzut al impozitării este unul dintre factorii care favorizează relansarea economiei”, a menţionat Mădălina Racoviţan.

În Europa de Vest, trendul ascendent iniţiat de către Irlanda anul trecut s-a extins. În timp ce cota maximă în Irlanda a crescut cu 1% în 2010, Marea Britanie a înregistrat o creştere de 10%, cota sa maximă de impozitare ajungând de la 40% în 2009/10 la 50% în 2010/11, cea mai mare creştere înregistrată la nivel global anul acesta.

„Alte guverne din Europa de Vest i-au urmat exemplul în încercarea de a creşte veniturile bugetare. Islanda, pe fondul prăbuşirii sectorului bancar, a înlocuit regimul cotei unice de impozitare cu o abordare progresivă, crescând cota maximă de impozitare a venitului cu circa 9 procente. Grecia, ca răspuns la preocupările privind deficitul public, a crescut cota marginală de impozit pe venit cu 5 puncte procentuale. Portugalia şi, mai recent, Franţa, au ridicat cotele marginale de impozit cu 3% şi respectiv 1%, în încercarea de a-şi corecta deficitele bugetare”, se arată în studiul KPMG.

La polul opus, Danemarca a optat pentru un pachet de stimulare, în speranţa creşterii consumului şi a scăzut cota maximă cu aproape 7%. De asemenea, Croaţia a redus în iulie cota marginală de impozit cu 5%.

Studiul KPMG „Impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi contribuţiile sociale” este un studiu transfrontalier privind impozitarea persoanelor fizice şi cotele de contribuşii sociale, ce include date istorice din 2005-2010. Raportul acoperă 86 de ţări, concentrându-se pe cel mai înalt nivel al impozitului pe venit.