Bluetooth, numit după un rege viking: cum a preluat o tehnologie ideea de a aduce oamenii împreună

Aici, două pietre runice străvechi spun povestea domniei sale și oferă primul indiciu despre felul în care neobișnuita lui poreclă a ajuns să fie asociată cu una dintre cele mai folosite tehnologii din lume, potrivit BBC.

Regele viking numit Bluetooth

Regele era Harald Gormsson, care a domnit în Danemarca în secolul al X-lea. Porecla lui era Bluetooth (Blátǫnn în norvegiana veche), atestată documentar pentru prima dată la 150 de ani după moartea sa și considerată o aluzie la un dinte „albastru” sau cariat.

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Harald a fost creștinarea Danemarcei, petrecută, se pare, în jurul anului 965. Cea mai mare dintre cele două pietre runice de la Jelling, ridicată la comanda lui Harald, proclamă că acesta „a cucerit pentru sine Danemarca și Norvegia și i-a făcut pe danezi creștini” și poartă una dintre cele mai vechi reprezentări ale lui Hristos din Scandinavia.

Până atunci, o mare parte din nordul Europei era împărțită în teritorii mai mici, conduse de căpetenii. Creștinismul i-a oferit lui Harald o cale de a-și consolida puterea, de a întări legăturile Danemarcei cu Europa creștină și de a contribui la unificarea statului aflat în formare.

„Este vorba despre construcția națională a Danemarcei după 200 de ani de epocă vikingă, timp în care nordicii au avut foarte multe de învățat într-un timp scurt”, a spus Adam Bak, curator la Kongernes Jelling Experience Center and Museum.

„Ajung să se priceapă la diferitele forme de politică din Europa, la ce poate face creștinismul pentru ei și la centralizarea puterii într-un stat”, mai spune acesta.

De ce contează Jelling

Povestea lui Harald este înscrisă în peisajul de la Jelling. Tatăl său, Gorm, a comandat-o pe cea mai mică și mai veche dintre cele două pietre runice ale orașului, în memoria soției sale, Thyra. Se crede că pe ea apare prima utilizare scrisă a numelui „Danemarca” pe teritoriul țării.

„Noi îi spunem certificatul de naștere al Danemarcei”, a afirmat Anne Havgaard Mikkelsen, locuitoare din orașul învecinat Vejle. Prin urmare, Jelling este locul ei de naștere.

Deși astăzi are doar 4.000 de locuitori, pe vremea lui Harald Bluetooth orașul era centrul puterii. Inițial un loc de înmormântare păgân, Jelling a devenit, în timpul domniei lui Harald, un loc în care tradițiile păgâne și cele creștine s-au suprapus.

Astăzi, stâlpi albi marchează traseul palisadei care înconjura odinioară monumentele de la Jelling, iar sute de repere trasează conturul unei vaste incinte în formă de corabie, posibil dedicată Thyrei.

Două movile funerare și o biserică creștină completează un peisaj care, spune Bak, ține mai puțin de „războinici vikingi îndrăzneți și de Thor și Odin”, cât de „politică și tranziție, trecerea de la ceva mai vechi la ceva nou”.

În 1994, movilele funerare, pietrele runice și biserica din Jelling au devenit primul sit din Danemarca înscris în patrimoniul mondial UNESCO. La centrul de vizitare Kongernes Jelling, aflat în apropiere, expoziții interactive urmăresc trecerea de la credințele vikingilor la creștinism, iar cele două pietre runice, piatra de botez și certificatul de naștere al Danemarcei, sunt protejate în spatele unor vitrine de sticlă.

De la regele viking la Bluetooth

Peste mai bine de 1.000 de ani, reputația de unificator a lui Harald avea să-i dea numelui său o a doua viață, neașteptată.

La sfârșitul anilor `90, ingineri de la companii precum Toshiba, IBM, Nokia, Intel și Ericsson dezvoltau o tehnologie nouă, capabilă să conecteze dispozitive produse de mărci diferite. Aveau nevoie de un nume de cod.

Jim Kardach, un inginer american de la Intel, colabora cu ingineri suedezi când discuția a ajuns la vikingi. Intrigat, s-a cufundat în lectura unei cărți despre această istorie (expusă la Kongernes Jelling) și a devenit fascinat de regele care unise Danemarca și Norvegia, la fel cum această nouă tehnologie ar fi putut uni dispozitive diferite.

Simbolul, prezent peste tot

Numele de cod a ajuns public înainte ca un comunicat de presă oficial să fie redactat, iar restul a intrat în istoria tehnologiei.

„Cei de la PR detestau numele, pentru că asociau Bluetooth cu o igienă dentară precară”, a spus Bak. „Erau foarte îngrijorați și aveau tot felul de alte nume, care explicau mai bine ce era produsul, dar erau mult mai plictisitoare. Bluetooth a avut un succes exploziv tocmai pentru că era un nume atât de distinctiv”, explică el.

Logoul inspirat de rune a contribuit și el la longevitatea numelui. Simbolul, prezent peste tot, combină runele nordice pentru „H” și „B”, în onoarea lui Harald Bluetooth.

În 2023, la împlinirea a 25 de ani de la lansarea tehnologiei, Kardach și alți fondatori au mers la Kongernes Jelling ca să-și „ceară scuze”, în glumă, pentru că au folosit numele lui Harald fără permisiune. La rândul său, muzeul le-a acceptat scuzele și le-a dat voie să-l folosească în continuare pentru următorii 1.000 de ani.