SUA le-au cerut diplomaţilor săi să obţină informaţii de spionaj privind România

Departamentul de Stat american le-a cerut diplomaţilor săi de la Bucureşti să obţină „date biometrice” despre „lideri şi consilieri actuali sau emergenţi” din România, potrivit unei note publicate de Wikileaks şi citate de „The Guardian” în ediţia electronică.

Nota diplomatică este datată din 16 iunie 2009, fiind inclusă în categoria documentelor secrete, cu menţiunea interzicerii accesului pentru cetăţenii non-americani. Ea prezintă:

Lista de priorităţi privind activitatea de strângere de informaţii a diplomaţilor americani acreditaţi în România

– Personalitatea, vulnerabilităţile liderilor români, precum şi date financiare, de sănătate şi biometrice despre aceştia;

– Relaţiile României cu state vecine din regiunea Mării Negre şi Balcani;

– Detalii despre dispute şi rivalităţi cu state vecine;

– Politicile, planurile şi eforturile privind minorităţile româneşti din ţările învecinate;

– Politica României vizând promovarea democraţiei în Europa de Est şi Balcani, în special Macedonia;

– Evoluţii în poziţia României faţă de Republica Moldova şi Kosovo, eforturile şi planurile vizând Republica Moldova şi Kosovo.

Relaţiile României cu Rusia:

– Posibilele vulnerabilităţi la nivel ministerial ale liderilor sau oficialilor din serviciile de informaţii române;

– Date generale privind vulnerabilitatea României în faţa influenţei Rusiei.

Potrivit lui Gerard Araud, fost director general pentru Afaceri Politice şi de Securitate în Ministerul francez de Externe, Rusia are într-adevăr o istorie revizionistă şi ea ar putea argumenta că bazele americane din Bulgaria şi România nu au fost înfiinţate doar pentru instruirea militarilor, ci de fapt au constituit noi mobilizări „substanţiale”. Declaraţiile sale sunt incluse într-o altă notă diplomatică, din 12 iunie 2007, redactată de ambasadorul SUA în Franţa, Craig R. Stapleton, şi care reprezintă o transcriere a unei discuţii între Gerard Araud şi subsecretarul american pentru Afaceri Politice, William Burns.

România şi Uniunea Europeană:

– Dovezi şi opinii despre măsura tot mai mare în care România se bazează pe sprijinul UE, în detrimentul sprijinului Statelor Unite; 

– Dovezi privind managementul defectuos al fondurilor UE şi eforturile Guvernului de a asigura o administrare transparentă a asistenţei străine.

România şi NATO:

– Capacitatea României de a menţine cheltuielile de apărare pentru această organizaţie şi de a se conforma obiectivelor Alianţei;

– Capacitatea Guvernului, inclusiv a serviciilor de securitate, de informaţii şi militare, de a proteja informaţiile clasificate ale Statelor Unite sau NATO.

România şi SUA:

– Cooperarea României cu Statele Unite în direcţia neproliferării nucleare; traficul de arme de pe teritoriul României;

– Măsurile autorităţilor române privind combaterea terorismului; informaţii despre infrastructura de telecomunicaţii din România.