Recep Erdogan, trimis în corzi de Donald Trump

SUA și Turcia se ceartă, Europa acoperă pagubele

Lira turcească este în cădere liberă în raport cu dolarul, pierzând 20% doar la finalul săptămânii trecute. Președintele Donald Trump a anunțat că va impune tarife duble pentru oțelul și alumiuniul importate din Turcia. În plus, SUA au impus sancțiuni miniștrilor turci de Interne și Justitie și au blocat livrarea avioanelor F-35 contractate de Turcia, țară care a contribuit financiar la proiectul acestui avion de a cincea generație.

Din postările nervoase pe Twitter ale președintelui Trump rezultă că această ofensivă împotriva lirei turcești și lanțul de sancțiuni vin ca urmare a arestării și punerii sub acuzare a pastorului american Andrew Brunson. El este acuzat de colaborare cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat organizație teroristă în Turcia, și cu rețeaua clericului Fetullah Gulen, considerat inamicul numărul unu al regimului președintelui Recep Tayyip Erdogan și creierul tentativei de lovitură de stat din 2016. Cu siguranță că dosarul pastorului este important în acest moment, pentru că președintele Trump vrea să atragă prin intermediul lui voturile cât mai multor evangheliști americani la alegerile pentru Congres din luna noiembrie.

Disputele SUA-Turcia

Însă acesta este ultimul motiv dintr-o listă uriașă de nemulțumiri în relația SUA-Turcia acumulate în ultimii ani. În primii ani ai războiului din Siria, Turcia lui Recep Erdogan a flirtat cu organizația teroristă Stat Islamic, în încercarea de a grăbi căderea regimului Assad. SUA au susținut ani de zile milițiile kurde din Siria, în ciuda acuzațiilor Turciei cum că acestea sunt organizații teroriste. Regimul Erdogan a mers până la a avertiza SUA că acest fapt poate aduce trupele turce și americane în situație de înfruntare pe frontul din Siria. Apoi, Turcia a încercat să achiziționeze sisteme antirachetă din China. Ulterior, Turcia s-a alăturat Rusiei și Iranului în formatele de reglementare a conflictului din Siria, pentru a-și asigura un loc la masa eventualei împărțiri a acestei țări. Apoi, Turcia a semnat un contract cu Rusia pentru livrarea sistemelor antiaeriene S-400, nesocotind atât regulile NATO, cât și sancțiunile impuse Rusiei de SUA și UE. Turcia are în vedere construirea gazoductului rus Turkish Stream, din nou un proiect văzut deloc bine în Vest, căci ar crește dependența UE și a Balcanilor de Vest față de gazele din Rusia. În plus, regimul Erdogan a fost de acord cu construirea de către Rosatom, și nu de către o companie occidentală, a unei mari centrale nucleare în Turcia.

În acest moment, între Turcia si SUA exista o adevărată criza a ”prizonierilor”. Turcia îl ține în detenție pe amintitul pastor american, în timp ce în SUA se află nederanjat în autoexil Fetullah Gulen, acuzat de organizarea tentativei de puci din 2016, iar bancherul turc Mehmet Hakan Atilla a fost condamnat în luna mai la aproape 3 ani de închisoare pentru încălcarea de către banca la care lucra (controlată de statul turc) a sancțiunilor impuse de SUA Iranului înainte de 2015. În acest ultim dosar, Turcia a replicat, în decembrie 2017, prin emiterea unor mandate de arestare pe numele fostului vicepreședinte al Consiliului Național de Informații al CIA și al fostului oficial al Departamentului de Stat Henry Barley, acuzați de implicare în tentativa de lovitură de stat din 2016.

Fereastră de oportunitate pentru Rusia

Dosarul pastorului american Brunson a fost o oportunitate pentru administrația SUA de a-l face pe președintele Erdogan să plătească pentru toate deciziile de mai sus. Turcia modernă are o istorie bogată în ce privește loviturile de stat militare împotriva unor regimuri înclinate spre islamism, precum cel actual. Însă actualul regim Erdogan s-a ”blindat” prin epurarea armatei, poliției, justiției, presei, începând cu cazul Ergenekon, din 2008, și mai cu seamă în urma tentativei de puci din iulie 2016. Prin urmare, calea cea mai eficientă de amenințare a regimului rămâne economia.

Analiștii de peste Ocean se întreabă dacă administrația Trump a cântărit bine decizia de a-i forța mâna președintelui Erdogan și dacă nu cumva prin atacul asupra lirei turcești aruncă Turcia în brațele Rusiei lui Vladimir Putin, care ar putea scoate Turcia de pe orbita NATO și a Occidentului. Politicieni și analiști ruși citați de agenția Bloomberg consideră însă că un asemenea demers ar fi mult prea costisitor pentru Rusia, ea însăși aflată sub sancțiunile Vestului. Rusia nu mizează pe ieșirea Turciei din NATO, însă ”vom profita de divergențele dintre Erdogan si SUA. Rusia poate beneficia mai mult de pe urma unei Turcii revoltate în cadrul NATO decât de pe urma slăbirii capabilităților alianței”, spune analistul politic Vladimir Frolov. ”În timp, președintele Trump va câștiga. Erdogan nu va părăsi NATO. Însă abordarea dură a lui Trump în relația cu aliații va avea consecințe majore în refacerea ordinii globale”, spune Dmitri Trenin, de la Centrul Carnegie din Moscova.

Europa achită nota de plată

Una dintre consecințe se va repercuta asupra Europei. Din nou, Europa va fi pusă la plata, de această adată indirect, de administrația Trump. De pe urma crizei economice ce se profilează în Turcia vor avea de suferit în primul rând băncile europene, mai expuse la riscurile din Turcia decât cele americane. Însă cel mai importnat aspect ține de pârghia de șantaj cel mai des folosită de președintele Erdogan în ultima perioada – cei peste 3 milioane de imigranți zăgăzuiți la frontierele Turciei în schimbul a șase miliarde de euro, în urma unui acord Turcia-Germania din 2016, impus de3 Berlin întregii UE. Dacă regimul Assad sprijinit de Turcia va decide să atace regiunea si oreasul Idlib din Siria, acolo unde s-au refugiat sub protecția convenită între marile puteri ultimele forțe rebele și jihadiste, atunci valul de imigranți către Turcia va crește, iar presedintele Erdogan nu va trebui decât să redeschidă robinetul migrației pentru a înspăimânta întreaga Europă și a alimenta și mai mult forțele naționaliste și anti-sistem. Urmărind politica de până acum a președintelui Trump în raport cu UE, alături de periplurile europene ale fostului său consilier Steve Bannon, un promoor al curentului suveranist anti-UE, nu putem exclude ca potențiala lovitură asupra băncile europene și potențialul val de imigranți pe care-l va elibera regimul Erdogan să nu constituie o perspectivă nedorită la Washington, unde administrația își dorește o Europă mai slăbită și mai divizată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

2 Comentarii

  1. UE acopera nota de plata, si Turcia face moschei! Bine sintem!!!!!!!

  2. Nu stiu cine ne slabeste mai mult, Tromp sau prostia noastra notorie!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.