Summit-ul OSCE nu a ajutat cu nimic Republica Moldova

Cele 56 de state din cadrul OSCE, reunite în Kazahstan pentru primul lor summit după 11 ani, nu au reuşit joi să adopte un plan de acţiune pentru consolidarea acestei organizaţii, a anunţat reprezentanta Uniunii Europene în cursul sesiunii plenare, relatează Mediafax.ro.

Unii oficiali si-au exprimat „regretul că nu a fost posibil un consens privind conflictele îngheţate” din spaţiul fostei URSS, respectiv dosarul georgian, separatismul din Transnistria, regiune prorusă din Republica Moldova, şi conflictul azero-armean pe tema regiunii Nagorno-Karabah.

Reprezentantul Rusiei – care susţine regimul din Transnistria şi care este în centrul conflictului din Georgia – a apreciat la rândul său că a „făcut totul” pentru a fi obţinut un consens privind un plan de acţiune, dar consideră că acest eşec este datorat „abordării ideologice” a anumitor state.

Reprezentanta europeană a subliniat că UE continuă să recunoască „suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei”, unul dintre dosarele problematice de la summitul din Astana, capitala kazahă, care s-a derulat miercuri şi joi.

Rusia avertizase că se va opune oricărui document care recunoaşte integritatea teritorială a Georgiei, în condiţiile în care Moscova a recunoscut independenţa a două regiuni separatiste georgiene în urma războiului din august 2008.

O veste proastă pentru Chişinău

Declarația adoptată la summit-ul OSCE de la Astana nu reflectă poziţia Republicii Moldova, a declarat viceprim-ministrul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov.

„Cu toate că delegaţia Republicii Moldova a ajuns la un consens alăturându-se Declaraţiei de la Astana, considerăm că acest document nu satisface pe deplin aşteptările noastre pe care le aveam în legătură cu summit-ul OSCE convocat pentru prima dată în ultimii 10 ani. Este regretabil faptul că, în pofida eforturilor extraordinare, nu am reuşit să convenim asupra unei declaraţii politice, și nici asupra unui plan de acţiune”, a declarat Osipov, potrivit Unimedia.md.

„Documentul adoptat este departe de a fi perfect, deoarece nu reflectă în mod adecvat preocupările majore ale ţării mele şi ale altor state membre OSCE. Cu toate acestea, imposibilitatea de a adopta un oricare document, ar cauza un prejudiciu grav credibilității organizaţiei noastre”, a mai adăugat el.

„UE solicită reluarea imediată şi necondiționată a negocierilor în formatul 5+2, în vederea realizării unei soluționări politice durabile bazate pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, se spune în declarație făcută publică în timpul ceremoniei de închidere a summit-ului OSCE, vineri, la Astana.

OSCE, tot mai lipsită de relevanţă

Liderii care au participat la summit-ul de la Astana nu au reuşit să adopte o declaraţie şi un plan de acţiuni menit să revitalizeze organizaţia. Oficialii occodentali nu şi-au ascuns nemulţumirea. „În mod regretabil, nu a fost posibil să cădem de acord asupra unui plan de acţiuni”, a declarat un diplomat european. „Din păcate suntem obligaţi să luăm notă că a fost imposibil să ajungem la un compromis, din cauza abordărilor ideologice ale unor participanţi la conferinţă”, a declarat un diplomat rus, potrivit „The Telegraph”.

Pe lângă acest eşec, liderii occidentali au asitat şi la apologia făcută de premierul italian Silvio Berlusconi lui Nursultan Nazarbaiev, longevivul lider autoritar al Kazahstanului. „Găzduind summit-ul OSCE, Kazahstanul devine un erou al arenei internaţionale, obţinând o binemeritată autoritate şi prestigiu. Cu toţii am fost uimiţi de miracolul care este oraşul Astana, capitala construită în doar zece ani într-o regiune deşertică. M-am uitat la studiile sociologice şi am văzut asta. Nursultan, esti popular şi iubit de 90% din populaţie”, a spus Berlusconi, care apoi a luat cina împreuna cu dictatorul din Asia Centrală.