Interimatul lui Ilie Bolojan la Ministerul Educației expiră la finalul acestei luni, așa că partidul trebuie să găsească rapid pe cineva care să ocupe funcția de ministru, lăsată de Daniel David.
Au fost mai multe nume luate în calcul pentru acest portofoliu. Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest Timișoara, și Luciana Antoci, fost inspector general școlar, ambii consilieri pe probleme de Educație ai premierului Bolojan, au fost primele apărute în presă.
Pirtea confirmat, la acel moment, că premierul i-a propus funcția, și va cântări decizia. În final, ar fi refuzat, au declarat surse, pentru că este un portofoliu foarte dificil în contextul actual de austeritate.
„Deciziile vor fi luate după sărbători. Am primit această propunere (de a deveni ministru al Educației și Cercetării, n.r.) din partea prim-ministrului, la care voi reflecta, decizia urmând a fi luată după perioada de sărbători. Este foarte important care va fi bugetul Ministerului Educației și Cercetării, care sunt așteptările în ceea ce privește măsurile pentru anul următor. Fără un buget consistent, măsurile din Educație vor părea mai mult coerciții decât investiții’, a declarat Marilen Pirtea, pentru Agerpres.
Recent, a apărut în presă numele rectorului Universității București, Marian Preda. Nici de această dată, propunerea nu a avut succes.
Iar cel mai nou nume este Daniel Breaz, Rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fost ministru al Culturii În 2020 și-a dat demisia din PSD, ulterior trecând în PNL.
Contactat de Alba24, Breaz a negat că ar fi avut discuții cu Bolojan. Totuși, rectorul a lăsat o portiță deschisă pentru interpretări. „Vom vedea ce va fi”, a spus el. Șeful liberalilor din Alba l-a dat, însă, de gol pe rector. „Daniel Breaz își dorește” o astfel de funcție, a spus președintele PNL Alba, Ion Dumitrel. El a explicat că voci din partid i-au cerut să-l susțină pe Breaz pentru minister.
Conform sursei citate mai sus, Breaz este văzut în interiorul PNL Alba drept un „doritor de funcții”.
De ce se lovește Ilie Bolojan de refuzuri
Ministerul Educației este un fel de Cenușăreasă a Guvernului, după cum știm. Pe lângă sarcinile și așa grele de a contribui cu ceva la „România educată”, se mai adaugă acum și măsurile de austeritate.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a explicat profilul așteptat: un ministru credibil și cu anvergură. Dar pe lângă asta, putem adăuga că viitorul ministru trebuie să dețină abilitatea de a spune „nu se poate, nu avem bani”, să taie și să-și asume oprobriul public.
Și președintele țării a transmis că să preiei acest portofoliu „e un act de curaj, pentru că sistemul de educație e subfinanțat de ani de zile”.
„Suntem după o jumătate de an de la o diminuare încă a banilor care s-au dus în sistemul de educație. Aștept să vină acea persoană care să aibă curaj și să aibă acea anvergură”, a zis Nicușor Dan.
Profesorii, studenții și părinții deja sunt nemulțumiți din cauza măsurilor luate în 2025, fiindcă a părut că reducerile au început fix de la Educație.
Până la finalul acestei luni, Ministerul de Finanțe ar trebui să vină cu schița bugetului și nici 2026 nu sună foarte bine, în continuare trebuie economisiți bani, pentru a ne încadra în deficit.
Premierul și rectorii celor mai importante universități din România au stabilit formarea unui grup de lucru comun care să identifice soluții pentru bugetul din 2026 al Educației și Cercetării, astfel încât măsurile de corecție bugetară să nu blocheze dezvoltarea învățământului superior.
Rectorii au avertizat că în învățământul terțiar a făcut deja reduceri masive în 2025. Aceștia pledează pentru o „manieră flexibilă” de implementare, care să respecte principiul autonomiei universitare.
De ce a plecat Daniel David
Din informațiile prezentate la acel moment, motivul pentru care David a demisionat a fost legat tocmai de presiunea de a tăia și anul viitor. Lucru pe care, printre rânduri, el însuși l-a recunoscut în mesajul de plecare
„Da, acest an a fost greu, pentru că am ales să rămân când ar fi fost mai simplu să plec! Am ținut traiectoria corectă când presiunea era mare și am ales responsabilitatea în locul abandonului, iar peste ani cred că asta va conta pentru educația și știința țării”, a scris ministrul.
Măsuri luate în 2025
- creșterea normei didactice
- redimensionarea bugetului de burse
- comasări educaționale
- creșterea nr. de elevi dintr-o clasă
„Măsurile luate (…) sunt necesare, nu dorite, pentru a se proteja din toamnă salariile și bursele (…) Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor și burselor pentru tot anul! Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm și că nu înțeleg disconfortul creat”, a motivat la acel moment Daniel David.
Detalii de context
Premierul Ilie Bolojan a preluat funcția de ministru interimar al Educației în 14 ianuarie, la peste 20 de zile de când Daniel David își anunțase oficial demisia.
Premierul poate asigura în mod interimar și funcția de ministru al Educației pentru cel mult 45 de zile, conform legii. Acest termen expiră în 28 februarie.
Totuși, dacă termenul de 45 de zile este depășit, nu există sancțiuni. În trecut, Bolojan a stat interimar pe funcția de vicepremier lăsată liberă de Dragoș Anastasiu mai mult de 45 de zile.
Va mai gasi in final o sinecura. Toti fug de un minister in care ”flamandul momentului” urmeaza sa mai taie din salarii.
In clasele primare eram 46 de elevi intr-o clasa . Si nimeni nu se plingea. ca-s prea multi elevi.La maturitate fiecare a batut macar un cui intr-un perete,sau am construit ceva. Acum la seniorat vedem cum se distruge si ce-i bun din tot ce s-a construit. Si tot noi suntem de vina ca tinerii de azinu au nici un orizont.Cu educatia actuala cu tot.