Teme universale prin intermediul personajelor şi al poveştilor

Aflat la a doua ediţie, Festivalul Filmului Evreiesc Bucureşti (Bucharest Jewish Film Festival – BJFF) propune publicului o bogată selecţie de peste 50 de filme, majoritatea în premieră în România. Festivalul Filmului Evreiesc de la Bucuresti îşi propune, în cadrul mai larg al promovării recuperării şi valorificării moştenirii culturale a minorităţilor din România şi al […]

Teme universale prin intermediul personajelor şi al poveştilor

Aflat la a doua ediţie, Festivalul Filmului Evreiesc Bucureşti (Bucharest Jewish Film Festival – BJFF) propune publicului o bogată selecţie de peste 50 de filme, majoritatea în premieră în România. Festivalul Filmului Evreiesc de la Bucuresti îşi propune, în cadrul mai larg al promovării recuperării şi valorificării moştenirii culturale a minorităţilor din România şi al […]

Aflat la a doua ediţie, Festivalul Filmului Evreiesc Bucureşti (Bucharest Jewish Film Festival – BJFF) propune publicului o bogată selecţie de peste 50 de filme, majoritatea în premieră în România. Festivalul Filmului Evreiesc de la Bucuresti îşi propune, în cadrul mai larg al promovării recuperării şi valorificării moştenirii culturale a minorităţilor din România şi al dialogului intercultural şi interetnic, informarea publicului român privind tradiţiile şi arta evreiască, precum şi bogata moştenire evreiască din ţara noastră şi educarea publicului, în special a tinerilor, în sensul toleranţei interetnice şi religioase.

Programul evenimentului include atât filme ce abordează o gamă foarte largă de subiecte ale lumii evreieşti, cât şi vernisaje şi concerte ce oferă spectatorilor o dublă viziune asupra acestui univers aparte: imaginea evreilor despre ei înşişi şi imaginea evreilor în ochii altor culturi.

Festivalul îşi propune şi să omagieze atât personalităţile marcante de origine evreiască ale culturii române, cât şi pe importanţi artişti autohtoni care, deşi nu aparţin religiei mozaice, au reflectat în operele lor problematica evreiască.

Într-o perioadă în care comunitatea evreiască din România cunoaşte o binevenită renaştere, datorită celor care revin în ţara, această iniţiativă este salutară. Alături de filmele din program, la Bucureşti vor fi prezenţi şi realizatori şi actori ai acestora, personalităţi devenite subiect al unora din aceste producţii, care se vor întâlni cu specialiştii din cinematografia românească, cu reprezentanţii mass-media şi, în primul rând, cu spectatorii români.

În Darkness, peliculă ce va fi proiectată în seara de Gală

O serie de personalităţi marcante ale vieţii publice din România, precum Irina Cajal Marin, Beatrice Comănescu, Cristina Corciovescu, Felicia Waldman, Radu F. Alexandru, Radu Gabrea, Alexander Hausvater, Arin Octav Stănescu, Erwin Şimşenson, dar şi ambasadorul Israelului, E.S. Dan Ben-Eliezer, reunite într-un Consiliu onorific, au fost alături de organizatori în pregătirea acestui eveniment.

Festivalul Filmului Evreiesc de la Bucureşti se înscrie într-o reţea ce include peste 130 de manifestări similar organizate în întreaga lume sub brandul Jewish Film Festival. Prin găzduirea primului eveniment de acest gen, capitala României se conectează la marile metropole care celebreaza valorile cultural-artistice evreieşti. Implicit, Festivalul Filmului Evreiesc Bucureşti promovează România la nivel internaţional, ca un spaţiu al diversităţii, al cunoaşterii şi, implicit, al toleranţei.

Directorul Festivalului, Paul Ghiţiu, mărturisea: “Festivalul Filmului Evreiesc Bucureşti este în primul rând un festival al cunoaşterii, al apropierii, al descoperirii. Este în acest sens o adevărată expediţie antropologică şi chiar una dintre cele mai complexe. În al doilea rând, el este un festival al împrietenirii, al uimirii şi bucuriei recunoaşterii în celălalt. Festivalul creează un timp şi un spaţiu comun în care ne ajută să ne descoperim şi redescoperim, dincolo de istorie şi geografie, dar împreună cu acestea, prieteni, şi nu străini, fraţi, şi nu duşmani. Cel care le face posibile pe toate acestea este actul artistic cinematografic, astfel că, în al treilea rând, FFEB este şi un festival de film în cadrul căruia descoperim unicitatea şi unitatea omului prin intermediul creaţiei artistice. Avem astfel prilejul de a ne lăsa răscoliţi, despuiaţi, disecaţi, recompuşi, treziţi, încântaţi, fermecaţi de măiestria cu care au ştiut creatorii scenariilor, imaginilor, sunetelor şi al montajelor să construiască filmele. Această a doua ediţie a stat, din pricina lipsei banilor, de la început şi până de curând, sub ameninţarea anulării ei. S-a întâmplat însă o minune (un fapt normal dacă ar fi să vorbim de lumea ideală la care aspirăm): timpul şi spaţiul comun, despre care vorbeam mai sus, au ieşit din coordonatele zilelor şi locurilor festivalului şi, într-o punere în pagină nemaiîntâlnită pe aceste meleaguri, au reuşit să aducă, alături de echipa organizatoare, în calitate de prieteni şi susţinători ai festivalului, oameni şi instituţii ai acestor meleaguri, dar şi al multor altora; tuturor acestora, pe care îi veţi întâlni în continuare în paginile de început ale catalogului, ţin să le mulţumesc din inimă. Festivalul există datorită lor. Cunoaşterea, apropierea, descoperirea, prietenia şi frăţia au devenit, în timpul lunilor de pregătire, realităţi şi, astfel, după cum afirmam la început, FFEB s-a reatestat, în modul cel mai concret cu putinţă, ca un festival al cunoaşterii şi al prieteniei renăscute graţie filmului”.

E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului Israel în România, declara: “Cinematografia israeliană a reuşit în ultimii ani să devină una dintre favoritele celor mai cunoscute festivaluri internaţionale de film, obţinând premii importante la Cannes, Berlin şi repetate nominalizări la Oscar. Realizatorii israelieni de film descriu teme universale prin intermediul personajelor şi al poveştilor complexe şi relevante care caracterizează ţara mea. În acest an vom avea ocazia să gustăm din cel mai bun cinema israelian, lungmetraje şi documentare deopotrivă, inclusiv din filmul lui Joseph Cedar, «Footnote/Notă de subsol», câştigător al premiului pentru cel mai bun scenariu la Cannes şi unul dintre filmele nominalizate la Oscar”.

O chema Sarah

În cadrul Galei de deschidere de sâmbătă va fi proiectat filmul “În Beznă / In Darkness”, 2011, în regia Agnieszkăi Holland, lungmetrajul ce a fost nominalizat la Premiile “Oscar” în acest an, la categoria „Cel mai bun film străin”. De asemenea, pelicula a făcut parte din selecţia oficială a Festivalului Internaţional de Film, Toronto, ediţia 2011, şi a fost premiată în cadrul mai multor festivaluri de specialitate.

Ţara invitată a acestei ediţii este Polonia, reprezentată şi de pelicula “Joanna” şi de filmul-eveniment “Korczak”, precum şi de două documentare înscrise în competiţie. “Mă simt onorată că organizatorii Festivalului de Film Evreiesc din Bucureşti au luat decizia ca cinematografia poloneză să devină oaspetele de onoare al ediţiei din acest an. Timp de mai bine de o mie de ani, Polonia a reprezentat unul dintre cele mai importante nuclee de cultură şi ştiinţă evreiască. De-a lungul istoriei noastre comune, s-au traversat, deopotrivă, momente bune şi rele: au fost timpuri în care evreii se bucurau de privilegii regale, cât şi autonomie, dar au existat, de asemenea, perioade de persecuţie şi antisemitism. Această istorie comună se regăseşte şi la nivelul cinematografiei poloneze, prin intermediul creatorilor de film de origine evreiască şi tematica specifică. Cel mai recent exemplu, care leagă aceste două fenomene, este filmul «În beznă» de Agnieszka Holland, nominalizat anul acesta la premiile Oscar. În ceea ce mă priveşte, un punct deosebit de important al programului din acest an vor fi proiecţiile filmului «Korczak» realizat de Andrzej Wajda. Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Janusz Korczak, un excepţional pedagog polonez evreu, dar şi 100 de ani de când Korczak a înfiinţat Casa Orfanilor, un centru educaţional inovator chiar şi pentru vremurile actuale. Sper ca acest film să ajute spectatorii români să cunoască mai bine această mare personalitate. Doresc să mulţumesc organizatorilor Festivalului de Film Evreiesc pentru invitaţie şi Institutului Polonez de Artă Cinematografică pentru susţinerea dovedită în organizarea retrospectivei poloneze din cadrul BJFF”, spunea Maja Wawrzyk, Directorul Institutului Polonez din Bucureşti.

“Contribuţia germană la festival, filmul «Wunderkinder» de Marcus Rosenmüller, este un exemplu al importanţei cinematografiei atunci când este vorba despre asumarea istoriei germane. Totodată, este un exemplu despre cât de indispensabile sunt, din nou, astăzi în Germania cultura evreiască şi creatorii de cultură evreiască”, declara E.S. Andreas von Mettenheim, ambasadorul Republicii Federale Germania în România.

50 de pelicule variate

Infidelul

Festivalul se derulează între 27 aprilie şi 3 mai, la Cinema Studio şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român. El se înscrie într-o reţea ce include peste 130 de evenimente organizate în întreaga lume sub brandul “Jewish Film Festival” şi se adresează cinefililor pasionaţi de excelenţă şi inedit în arta cinematografică, publicului de orice vârstă, doritor să se informeze despre bogata moştenire culturală evreiască la nivel mondial, cu accent pe Estul Europei şi România.

Programul ediţiei de anul acesta a festivalului include lungmetraje, scurtmetraje, documentare, opere de ficţiune şi filme de animaţie, de la cele mai noi producţii, majoritatea în premieră în România, până la pelicule de cinematecă, precum şi expoziţii de artă, workshop-uri şi dezbateri cu tematică iudaică.

Ediţia de anul acesta cuprinde mai multe secţiuni: “Panorama”, “Invitat permanent – Israel”, “Competiţie” (film documentar), “Eveniment” (secţiune dedicată filmului polonez “Korczak”, proiectat în noua variantă HD, cu ocazia anului Andrzej Wajda în Polonia), “Film document” – proiecţie în prezenţa regizorului, Andrei Călăraşu, şi “Omagiu” – secţiune dedicată cineastului Doru Segal. Cinema Studio va fi gazda filmelor de ficţiune, în timp ce documentarele vor fi proiectate în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Alături de filmele din program, la Bucureşti vor fi prezenţi regizori şi producători, personalităţi ce se vor întâlni cu specialiştii din cinematografia românească, cu reprezentanţii mass-media şi, nu în ultimul rând, cu publicul bucureştean.

Salsa Tel Aviv

Festivalul Filmului Evreiesc Bucureşti 2012 se află sub patronajul de onoare al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, al Ambasadei Statului Israel la Bucureşti, al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, al Ambasadei Republicii Federale Germania şi al Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti.

Dintre peliculele care vor fi proiectate, amintim: “Prima mea nuntă” (My first wedding), regia: Ariel Winograd, Argentina, 2011, lungmetraj de ficţiune, în cadrul secţiunii “Panorama”, “O chema Sarah” (Sarah’s Key), regia: Gilles Paquet Brenner, Franţa, 2010, “Pawel Evreul” (The Moon is Jewish), regia: Michal Tkaczynski, Polonia, 2011, “Jurnalul Estherei” (Esther’s diary), regia: Mariusz Kotowski, SUA, 2010, “Razia” (The Round Up) în regia lui Rose Bosch, producţie Franţa& Germania &Ungaria, 2010, “Stele neliniştite” (Simone and Gustave), regia: Emanuela Piovano, Italia, 2010, “Infidelul” (The Infidel), regia: Josh Appignanesi, UK, 2010, “Salsa, Tel Aviv”, regia: Jorge Weller, Israel, 2011…

Dintre documentarele ce sunt în competiţie, spicuim: “Machol”, regia: Carmen Ştefănescu, România, 2011, în prezenţa lui Erwin Şimsensohn, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, “Independenţă pentru o zi” (Independence for a Day), regia: Liviu Carmely, Israel, 2003, în prezenţa regizorului, “Braţe ofilite” (Fluchkes), regia: Ofer Inov, Israel, de asemenea în prezenţa regizorului, “Coacăze roşii” (Redcurrants), regia: Leo Kantor, Polonia& Suedia, 2011, “Licuricii” (Fireflies), regia: Gili Meisler, Israel, 2009, “Viaţa în fotografii” (Life in stills), regia: Tamar Tal, Israel, 2011, “A fi caşer” (Being Kosher), regia: Ruth Olshan, Germania, 2010, “Retrospectiva Perlov”, în prezenţa lui Liviu Carmely, fost colaborator al lui David Perlov.

Dintre scurtmetraje, “O zi minunată” (A wonderful day), regia: Yossi Meiri, Ariel Weisbrod, SUA, 2011, “Steaua lui David” (Starring David), regia: Ester Gould, Olanda, 2011, “Un sandvici cu tâlc” (A reuben by other name), regia: Jeremy Dylan Lanni, SUA, “Smochinul fermecat” (The fig tree), regia: Alejo Moreno, Spania, 2009, “Dumnezeu să te aibă în pază” (May god give you peace), regia: Ishai Mayer, Shachar Aharoni, Yotam Boker, Israel, 2011.

Nu vor lipsi nici filmele de animaţie: “Păstorul misterios” (The mysterious shepherd) în regia lui Dusty Hayes, SUA, 2011, “Pisica rabinului” (The Rabbi’s Cat), regia: Joann Sfar şi Antoine Delesvaux, Franţa, 2011, “Cohen de pe pod” (Cohen on the bridge), regia: Andrew Wainrib, SUA-Israel, 2009, “O fată evreică la Shanghai” (A Jewish Girl in Shanghai), regia: Wang Genfa, China, 2010.

Pisica rabinului

Un eveniment se anunţă “Korczak”, în regia lui Andrzej Wajda, Polonia, 1990.

În cadrul secţiunii “Omagiu” vor putea fi vizionate documentarele “Marile emoţii mici”, “Orgile din Transilvania, “Înţelepciunea şi limitele ei”, “Echipajul”, toate în regia lui Doru Segal. Pe 6 mai se împlineşte un an de când directorul de imagine şi regizorul Doru Segal a plecat dintre noi. Cea de-a doua ediţie a Festivalului de Film Evreiesc de la Bucureşti a inclus în program acest omagiu adus cineastului care, timp de peste o jumătate de secol, a slujit filmul documentar românesc cu talent, forţă şi dăruire. Un adevărat maestru.

„Filmele lui Doru Segal au o stilistică «unicat» în filmul documentar. Ceva din cine-verité, structuri ce amintesc de o fabulă, secvenţe poematice, experiment cinematografic, un inedit al privirii asupra unor locuri comune, devenite ca prin farmec locuri neobişnuite. Filmele lui Doru Segal (şi cele ale cuplului Paula şi Doru Segal) au limpezime, acurateţe şi, mai ales, sunt inteligente!”, scrie Laurenţiu Damian.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.