Tendinţe pe piaţa de artă

Picturi vechi, capodopere din secolul al XX-lea, mobile stil, bijuterii Art Deco, Cultură şi Orient au fost sectoarele protagoniste ale Târgurilor Internaţionale din 2012, „TEFAF” de la Maastricht, „Bienala Anticarilor” de la Paris, „Bienala” de la Roma şi cea din Florenţa.

2012 a coincis cu jubileul de la „TEFAF”, care a celebrat 25 de ani, cu cea de a 26-a ediţie a Bienalei Anticarilor de la Paris şi cea de a 8-a de la Roma. Sunt manifestări foarte diverse, dar tocmai pentru aceea au atins cotele cele mai înalte.

Piesă lucrată şi semnată Pietro Piffetti

Să ne amintim că la „TEFAFF” s-a întâlnit Orientul cu tablouri vechi, graţie ediţiei extraordinare care a reunit mii de colecţionari din întreaga lume, adăugându-li-se noii investitori chinezi. China a devenit una dintre cele mai importante pieţe de artă deja din 2010, depăşind Statele Unite care deţineau supremaţia de decenii. Galeriile prezente, în special cele franţuzeşti, olandeze şi englezeşti, s-au concentrat pe arta orientală. Anticarul Ben Jansens a descoperit interesul pentru bronzurile japoneze şi pentru ceramica Tang. Sculptura „Fat Lady” a fost achiziţionată pentru 120.000 de euro, în timp ce Giusppe Piva, care a expus la secţiunea de „Artă Tânără”, a vândut diferite obiecte de artă japoneză cu mare succes.

Tablou de Serge Poliakoff

Pentru prima dată, colecţionarii chinezi au fost interesaţi de arta veche europeană. Hervé Aaron, veteran la Maastricht, a constatat o atenţie deosebită a noilor milionari pentru mobilierul francez de cel mai înalt nivel, referindu-se în special la colecţionarii ruşi. Târgul de la Maastricht s-a concentrat mai ales pe picturile antice, dar şi pe cele moderne.

Piaţa Navona de Giovanni Paolo Panini

Atunci când operele sunt de calitate şi provenienţa este garantată, cifrele se menţin la niveluri înalte. În acest sens, am aminti o masă realizată de Frans Francken, semnată şi datată, vândută de englezul Van Haeften cu 14 milioane de dolari. De notat că aceasta a fost adjudecată acum doi ani de Casa de licitaţii „Dorotheum” din Viena pentru cifra-record de 7 milioane de euro. „Crucifixul” lui Rubens a fost cumpărat de o familie de colecţionari olandezi pentru 3 milioane de euro. Dar Târgul de la Maastricht a confirmat şi preferinţa pentru picturile flamande.

Frumuseţea bijuteriilor Van Cleef&Arpels prezente la Bienala Anticarilor din Paris

Între cele 250 de standuri, dintre care diverse au fost consacrate artei moderne şi contemporane, nu au lipsit nici artele primare, bucurându-se de o vânzare extraordinară din partea galeriilor italiene şi franceze, dar şi piese de arheologie precum un Vas grec din secolul al VI-lea î.Ch, care a fost vândut pentru 175.000 de euro de către Charles Ede. Un fotoliu de colţ, indian, din fildeş, realizat în 1850 şi expus în Galeria londoneză „Mallett Antique”, a fost achiziţionat de un colecţionar privat, cu o sumă importantă. La „TEFAF” au fost vândute cu preţuri exorbitante o sculptură chinezească din teracotă, din dinastia Tang (618-907), cât şi o ceramică raku japoneză, reprezentând un iepure, a maestrului Seinyu, datată 1920, cumpărată de un colecţionar japonez.

Candelabru Dagobert Peche 1887-1923

La Paris, deosebit de căutate au fost piesele „Art Deco”, bijuteriile şi mobilele de mare clasă. Ediţia din septembrie de la Grand Palais a fost fastuoasă şi mondenă. Scenografia lui Karl Lagerfeld a punctat mai ales pe lux şi decoraţii. Christian Deydier, preşedintele anticarilor de la Bienală, a făcut alegeri precise, de mare valoare. Invitându-i să expună pe cei mai importanţi bijutieri ai lumii, Bienala nu a atras numai societatea pariziană, dar şi pe oligarhii ruşi, sultanii arabi şi multimilionarii chinezi. O mişcare nu tocmai apreciată de anticarii trradiţionali. Peste 100.000 de vizitatori au traversat magnificul Paris spre Grand Palais.

Broşă Art Deco Mauboussin 1934

Dacă arabii şi chinezii şi-au disputat bijuterii extraordinare, cumpărându-le cu preţuri de milioane de euro, europenii şi americanii au fost mai mult atraşi de standurile de anticariat, care au cuprins piese cu preţuri în 50.000 şi 300.000 de euro. Galeria „Vallois”, de la Paris, a vândut toate piesele Art Deco aflate în stand, printre care, un birou Ruhlmann şi un lampadar semnat Eileen Grey, confirmând că secolul al XIX-lea este în mare vogă. Bill Pallot, specialist în mobile stil de la Galeria „Aaron”, a vândut absolut toate piesele sale, printre care deosebit de căutată a fost o pereche de preţioase taburete de Jean Avisse, datată 1760, în timp ce François Léage, considerat unul dintre notabilii negustori de artă, cu mobilier de secol XVIII, a stabilit noi contacte cu investitorii străini, în special cu cei ruşi.

La Paris, mobilele de autor, din ce în ce mai rare pe pieţele de artă, au continuat să aibă cote ridicate, în jurul sutelor de mii de euro.

O piesă rară, un pandantiv cu un smarald, ce a aparţinut Contesei de Castiglione

În acest an au lucrat foarte bine şi galeriştii care s-au preocupat de arta islamică, graţie şi inaugurării noii aripi de la Luvru care a fost dedicată acesteia. De un deosebit succes şi prezenţa galeriştilor care au expus pictură italiană, deosebit de cerută de către americani, în special pictura caravaggescă, dar şi alţi autori mai puţin cunoscuţi, cu lucrări de mare calitate. A fost vândut la un preţ considerabil şi o pictură modernă, din 1952, semnat Serge Poliakoff, intitulat „Fond negru cu figuri”. Remarcabil un album „Polier”, reprezentând „Femei în grădina unui harem”, datat 1780, semnat Mohammad Ali şi Mohammad Ebrahim, ce s-a aflat în Galeria pariziană „Kevorkian”.

Comodă de la 1710

Bienala de la Roma a atras şi ea un mare număr de colecţionari. Luigi Michielon, coordonatorul Bienalei, declara că la această ediţie a avut rezultate extraordinare, mai ales din partea cumpărătorilor străini. De obicei, la Roma sunt expuse mai ales picturi clasice, dar anul acesta numărul şi valoarea lor au fost semnificativ crescute, două muzee italieneşti desfâcându-şi colecţiile pentru a fi vândute.

Piesă de mobilier Martin Carlin

Au fost înregistraţi peste 14.000 de vizitatori, cu 7% mai mult decât la precedenta ediţie. Sculptura nu a mai fost etalată doar ca un element decorativ, în multe standuri observându-se opere în marmură, lemn şi teracotă din diverse epoci, de mari dimensiuni. Astfel, s-a remarcat o sculptură în marmură de Carrara, reprezentându-l pe Hermes, înaltă de 95 de centimetri, semnată Carlo Albacini, datată 1739.

Un vas din marmură de Carrara pentru grădină, cu capete de lei, din secolul al XVI-lea a încântat privirile vizitatorilor.

Cabinet Andre Charles Boulle

Piese rare, de mare frumuseţe au fost un birou creat de Pietro Piffetti (1700-1777), cu detalii în bronz aurit, cât şi o ladă de zestre de la 1570, lăcuită, pictată în policromie, ce a aparţinut nobilului Bentivoglio, expusă la Galeria „Pisa Art Collector”.

La categoria bijuterii, s-a evidenţiat un pandantiv cu un imens smarald pe care era incizat capul Contesei de Castiglione, semnat Pio Castellani, 1794. La un preţ cu mult zerouri a fost vândut şi tabloul reprezentând „Piazza Navona” de Giovanni Paolo Panini.

Galeria François Léage

Comodă Jean Francois Leleu

În inima Parisului, la puţini paşi de Elysée se află o galerie cu capodopere franceze care fac o incursiune în Rusia Caterinei cea Mare.

De patru generaţii, familia lui François Léage, un strălucit anticar parizian, caută cu pasiune piese rare şi importante din secolul al XVIII-lea. Acesta mărturiseşte: „Sunt ca un medic care şi-a ales o specializare. A mea este secolul al XVIII-lea francez. Dar sunt atras şi de piese extraordinare ruseşti, pentru că am gândit întotdeauna că există afinităţi între cele două culturi”. De peste 20 de ani, Galeria sa se află în Faubourg Saint-Honoré, unde se găsesc cele mai prestigioase magazine de anticariat. François Léage a donat deja unele piese preţioase câtorva muzee naţionale, precum Versailles şi Compiegne, unde a oferit un taburet provenit din Cabinetul lui Ludovic al XVI-lea, stampilat Boulard, dar şi o masă Riesener realizată pentru Palatul Trianon, datată 22 iulie 1782.

Fotoliu în stil Jean Baptiste Tillard

Pasionaţii de secolul al XVIII-lea sunt în cea mai mare americani, dincolo de europeni şi ruşi. În fiecare sală din Galerie sunt etalate piese care dialoghează între ele, o preţioasă pendulă Ludovic al XVI-lea, atribuită lui Robert Osmond, semnată 1746, din bronz aurit, cu corpul central smălţuit în albastru cu cea a lui Adam Lechopie, cumpărată de la „Muzeul Condé” din Chantilly. Rare şi două fotolii din lemn aurit, cu sculpturi, îmbrăcate în gobelin, care au făcut parte din colecţia lui Madame de Polès. Din epoca lui Ludovic al XVI-lea se află şi alte piese care poartă semnătura lui Jean-Baptiste Tillard, care a lucrat în calitate de comisionar pentru „Garde Meuble de la Couronne”. În Galerie pot fi întâlnite splendide piese semnate de André-Charles Boulle.

Natură moartă cu crab de Pieter Claesz, datată 1675, expusă la Moscova

La Bienala de la Paris, Galeria sa a expus un rafinat birou Ludovic al XIV-lea, cu intarsii Boulle şi cu un crin stilizat, ceea ce indică provenienţa regală. Un conservator de la „Metropolitan Museum” din New York a comentat: „Şi noi avem un birou de provenienţă regală, dar al dumneavostră este mult mai frumos…”

Peisaj de iarnă de Hendrick Avercamp

Între clienţii lui François Léage s-a aflat şi armatorul Stavros Niakos care şi-a ales un dulap din secolul al XVIII-lea pentru iahtul său. Într-una din cele 12 săli care se află la etajul superior, între piesele de mobilier care de care mai fastuoase, se remarcă şi o cuşcă pentru câini de talie mică, atribuită lui André-Charles Boulle, după desenul lui Jean Berain, o adevărată bijuterie. Nu poate fi omisă o măsuţă rotundă, cu diferite sertare mobile, din lemn de nuc şi marmură verde de Prato, cu bronzuri aurite. Încântătoare şi comodele ruseşti cu detalii din sticlă imitând vitraliile.

Din Rusia, cu succes

Ceas elveţian de epocă

După patru ani s-a întors în aceste zile cea mai prestigioasă expoziţie de anticariat rusească, printre cele mai cotate din Europa, „Moscow Fine Art Fair”, aflată la cea de a şasea ediţie. Scopul expoziţiei este acela de a reuni galerii internaţionale, anticari, artişti şi colecţionari din întreaga lume. Subliniem încă odată că piaţa rusească de anticariat a crescut enorm în ultimii 15 ani. Sunt prezenţi peste 150 de expozanţi, proveniţi din întreaga Europă, specializaţi în pictură, mobilier, arte decorative, design şi bijuterii. „Steinitz” din Paris prezintă, de exemplu, o masă de centru cu bronzuri, creată de Pierre Philippe Thomire, semnată 1898. Galeria „Avelin” din Paris, o pereche de coloane din bronz aurit datate 1810, provenind din palatul de la Sankt Petersburg. „De Jonckheere”, galeria pariziană cu pictură flamandă din secolului XV-XVII, expune un splendid „Peisaj hibernal” de Hendrick Avercamp (1585-1663), în timp ce „Maison d’Art” din Monte Carlo a adus o pictură de Bernardo Strozzi, intitulată „Grădinarul”, din colecţia Ducelui de Mantova Ferdinando Carlo Gonzaga.

Galeria Francois Leage

Casa „Christie’s” din New York prezintă în premieră opera „Il Campidoglio” de Giovanni Paolo Panini, pictor celebru pentru vedutele sale din Roma, estimată la 5 milioane de dolari.