Presupoziţia numărul 1 a teoriei actuale cu privire la rase susţine că nu e adevărat că rasele ar fi realităţi naturale ce ţin de misterele vieţii. Adevărul ar fi că rasele ar fi realităţi culturale, construite de noi în cursul evoluţiilor istorice.
De asemenea, teoria critică a raselor spune că şi dacă există elemente naturale în chestiunea raselor, noi nu le putem cunoaşte, căci nu cunoaştem în-sinele unui fapt (o piatră, de pildă), ci doar interpretările despre acel fapt. Această poziţie cognitivă a fost întemeiată de Kant şi dezvoltată de Nietzsche.
În termeni medievali, este o poziţie nominalistă: nu putem cunoaşte esenţele reale ale lumii, ci doar numele lucrurilor. Cea mai radicală reformulare a nominalismului a venit de la Wittgenstein: nu putem găsi legături esenţiale între cuvinte şi lucruri.
Poziţia cognitivă opusă aparţine platonismului, care susţine că există esenţele reale ale lucrurilor, iar noi le putem cunoaşte. Creştinismul a moştenit această poziţie cognitivă.
În adâncul teoriei critice a raselor, aşadar, se duce o bătălie în contra presupoziţiei numărul 1 a creştinismului (care este platoniciană). Teoria aceasta nu se mulţumeşte cu constatarea nietzscheeană „Dumnezeu a murit”, care, în fapt, ia act că nu mai este activă în subiectul cunoscător metafizica platoniciană, ci adânceşte căutările până la nivelul teoriei cunoaşterii şi vrea să lichideze bazele realismului (idealist) platonician, fără de care creştinismul s-ar baza pe… nimic. (Ca şi cum el s-ar trage dintr-o teorie gnoseologică, nu din credinţa în faptul Învierii.)
Totul în acest nominalism este aruncat în aer de acelaşi Wittgenstein, care, după ce a lichidat tot ce ţinea de afirmaţiile cu sens metafizic (nonsensuri, zice logicianul), face o afirmaţie cu miez paradoxal. Subiectul este metafizic şi stă la limita lumii în care ne aflăm. Aşadar, cel mai onest gânditor modern (asta a fost Wittgenstein) pune eul nostru într-un plan pe care l-a desfiinţat metodic în toată opera sa. Concluzia sa este că metodologia logicii este ceva, iar filosofia este cu totul altceva şi se bazează pe altă metodologie, anume pe capacitatea eului de a gândi analogic (în chip etic, estetic şi religios).
În adâncul gândirii oneste a lui Wittgenstein s-a reprodus paradoxul teoremei de incompletitudine a lui Gödel, considerată a fi inima vie a logicului: dacă lumea ar fi completă, ar fi contradictorie, iar dacă ar fi non-contradictorie, ar fi incompletă.
Nimic nu deconstruieşte mai radical deconstructivismul (adică gândirea de care aparţine şi teoria critică a raselor) decât teorema lui Gödel. Dar iată că logicienii actuali nu mai au onestitatea sinucigaşă a lui Wittgenstein: nu s-a ivit încă niciunul care să le spună adepţilor teoriei critice a raselor că bazele lor cognitive se surpă din pricina simplei existenţe de ne-negat a subiectului metafizic: eul omenesc.
Cunoscuta Fundaţie pentru o Societate Deschisă, promotoarea principală a acestui fel de teorii, practică, de fapt, un militantism pentru o minte încuiată, de vreme ce nu recunoaşte că la limita sa, care este eul, lumea noastră încetează să mai fie fizică.
Gödel este accesibil doar matematicienilor şi savanţilor logicii formale. Dar Wittgenstein are scriitura cea mai clară cu putinţă. Nu gândirea sa are însă prioritate în marile universităţi, ci aceea a lui Nietzsche, cel care neagă legitimitatea religiilor. Opţiunea de a-l elimina pe Platon din şcolarizarea minţilor americane a fost denunţată, încă din anii ’60 ai secolului trecut, de clasicistul Allan Bloom într-o carte celebră, care chiar în titlul ei vorbea despre închistarea programată a minţilor americane (The Closing of the American Mind).
Războiul în care ne aflăm e mai vechi şi este cultural. Asistăm la o deculturalizare a învăţământului. Alexandru Paleologu numea acest război „Lichidarea Iluminismului”. Avea dreptate, căci Iluminismul a introdus principiul şcolarizării generale şi generalizarea respectului pentru cultura înaltă.
Totul este, azi, interpretare, zice deconstructivismul ateist, ignorând profund necinstit faptul că eul nostru stă drept argument contrar. Dovada? Nu a apărut nicio logică capabilă să-i poată deconstrui poziţia metafizică. Dacă ar apărea, potrivit teoremei lui Gödel, logica aceea ar fi ori autocontradictorie, ori incompletă.
Da, completitudinea metafizicii este autocontradictorie, dar asta e perspectiva metafizică a eului, care nu este contradictoriu, însă e incomplet fără Dumnezeu.
Teoria raselor are similititudini in cea a sexelor, care sustine ca distincția dintre sexe nu e un dat natural, ci un construct socio-cultural, in care rolul determinat nu e dat de anatomia si fiziologia cu care omul se naste ci de propria sa alegere, cu solutii diverse si aleatorii, cu sau fara interventia unui chirurg, reusind astfel sa-l transforme pe acesta intr-o caricatura care sfideaza modelul divin al creatiei, oferindu-i tot odata roluri realtive, pe care si le poate exercita fara restrictii. Nimic nou sub soarele freudo-marxismului cultural si a flasei antropologii a omuluiu si a rasei din care provine. Totul e ideologie si inca una totalitara.
Multumesc pentru material!
Amuzante teorii… Eu le consider pierdere de timp. Si in plus mai e ceva: cind concluzionezi omori subiectul nepermitindu-i acestua sa-si arate toate fatetele. Asa si baietii acestia autori de teorii. Intrebarea este: ce alegi sa fii: martor sau judecator? Martorul doar asista, vede, percepe, nu concluzioneaza. Isi traieste viata. Judecatorul,se implica, vede, percepe, judeca, diseca, face analogii conform propriei perceptii pe care apoi incearca sa o impuna ca unic adevar. Nu isi traieste viata proprie fiind mereu aruncat in a-i judeca pe altii, si astfel constient sau inconstient se substituie lor. Exista si alte teorii, care vin dintr-o vechime ce ii depaseste pe toti: ca sa existe un corp trebuie sa existe un suflet. Corpul se constituie in jurul sufletului. Sintem compusi din aceleasi elemente dn care se compune Universul. Adica fiecare din noi este un Univers in sine. Un miracol, un mister. Dogma, ideologile nu aduna la un loc ci separa. Un exemplu: din cele 10 asa zise porunci, lumea a retinut doar actiuniea nu si interdictia pentru simplul motiv ca atunci cind li s-au dat drumul pe piata, li s-a dat drumul in mod intentionat cu sublinierea actiuni: ucide, preacurveste, fura, minte,rivneste. toate poruncile sint cu NU, adica negatii.
continuare:
Cind vrei sa transmiti ceva te folosesti de negatie, adica spui pe dos ceea ce ar pute fi spus mai simplu: pretuiete viata si fa tot ce-ti sta in putinta pentru a o proteja? Prefer misterul si miracolul. Prefer poezia, si muzica. Prefer cerul cu stele minunate si copacii si iarba si animalele. Omul? Homo sapiens a ajuns la final de poveste dupa ce l-a exterminat pe omul de neandhertal. Ce va urma? Sper ca homo luminous. Teoria raselor, teorii religioase, filozofice sint moarte in fata vietii. Cind nu stii nici macar 0.001% sa te apuci sa teoretizezi este o indeletnicire sortita esecului cu pagube imense! Iar dovada este lumea de azi: violenta, mincinoasa, cladita trasaturile negative de caracter: ucide, preacurveste, fura, minte, rivneste. Ups, oare de ce? Pentru ca asa sintem noi fie ca ne place, sau nu!
„Show what you can’t say”, adica „Arata ce nu poti sa zici”. (Wittgenstein)