Din ce se mai scurge pe surse aflăm că ministrul Toader ar fi acceptat să scoată din Ordonanța nr.7 nu mai mult de trei puncte. Conform înțelegerii protestatarilor cu ministrul, Parchetele vor putea funcționa și cu conducători interimari, judecătorii nu vor mai fi numiți în funcții de conducere în Parchete și se va anula „criteriul bunei reputații”.
Sunt aceste trei modificări esențiale pentru buna funcționare a Parchetelor din România (inclusiv a Parchetului General și a DNA)? Eu zic că nu. Să mă ierte onorabila asistență, dar mie unul mi se pare că protestul procurorilor (susținut și de actori, ONG-uri și ziariști talibani) arată mai degrabă ca o afacere personală decît ca o mișcare în apărarea justiției sau a drepturilor magistraților. Modificările acestea sunt neesențiale pentru instituții. Cel puțin în aparență. Nu pot să cred că îi durea la ficat de interimari sau de judecători (cu oarece experiență prin Parchete). Și totuși! Dacă procurorii au fost de acord să înceteze protestele înseamnă că între cele trei modificări din OUG nr.7 era una care îi înnebunea. Și promisiunea că va dispare a mulțumit pe deplin sufletul lor speriat. Dacă au fost negociate trei și două sunt neesențiale, cu siguranță prevederea care a declanșat răscoala trebuie să fie ultima. Adică acest „criteriul bunei reputații”. Cum să le ceri procurorilor să respecte „criteriul bunei reputații” cînd ei toată viața au fost instrumentele partidului, ale securității, ale șefilor de servicii și s-au fălit că sunt independenți numai așa, de ochii fraierilor?
Dacă dispare „criteriul bunei reputații” (un criteriu ucigător pentru procurorul de tip Man, Portocală, Onea, Bucurică, Bodean etc ) în țara noastră statul de drept nu mai este în pericol.Nu mai avem de-a face cu control politic și se reinstaurează independența procurorilor! Adică redevin cuvinte goale! Enormitate, prostie, exagerare și contrafacere logică mai mare nici că s-ar putea!
Procurorii s-au răsculat în numele unei independențe care, în fapt, nu există. Au protestat pentru revenirea la interimate sub umbrela cărora fac ce vor. Criteriul bunei reputații îi încurca peste măsură. O dată anulat acesta, golăniile și aranjamentele rămîn în interiorul parchetelor, șpaga și abuzurile se vor rezolva tot între colegi, tot procurorii (asta dacă le iese mișcarea cu desființarea Secției pentru investigația magistraților!). Și nimeni nu le mai poate arăta obrazul. Și nici nu-i poate suspenda sau exclude din statutul de procurori pentru că au fost imorali, curvari, corupți, șpăgari, au ticluit probe sau au abuzat de nevestele celor cercetați! Fără „criteriul bunei reputații”, Negulescu-Portocală se poate îndrăgosti la nesfîrșit de nevestele arestaților sau de inculpatele mai sărace cu duhul, Bucurică se poate îndrăgosti de profesoare și poate ciupi de fund elevele mai arătoase iar procurorul de la Constanța poate să-și mai încerce șansele la nevasta avocatului pe care l-a trimis în pușcărie. Fără criteriul bunei reputații procurorii rămîn stăpînii spațiului întunecat de dincolo de cortina justiției.
Nu cumva miza acestei revolte se reduce la promovarea Laurei Kodruța Kovesi la Bruxelles și la anularea „criteriului bunei reputații” din OUG nr. 7?
Cu anularea acestui criteriu fundamental pentru oricine chemat să investigheze sau să judece o cauză ne vom întoarce la statutul procurorului și a judecătorului care pot face orice. De la rechizitoriu la sentință, oamenii chemați să împartă dreptatea redevin liberi să se comporte cum îi taie capul. Ca la Oravița, ca la Ploiești, ca la Oradea, ca la Cluj, ca la Brașov. Dacă vor să înceapă urmărirea penală împotriva lui Emil Boc pentru că a dat o Hotărîre de Guvern în interesul cuiva și de pe urma căruia ar fi avut parte de beneficii importante o fac. Și dacă nu au ordin sau se înțeleg cu Emil Boc sau cu susținătorii lui Emil Boc, plîngerea penală rămîne îngropată în sertarul procurorului. Îl doare în ceafă de „criteriul bunei reputații” pe care nu-l mai aplică nimeni. De ce să-l dai afară pe un nemernic dacă nicăieri nu scrie că un magistrat nu poate fi nemernic. Dacă nu mai este obligatoriu, înseamnă că este permis. Și dacă desființează și Secția de investigare a magistraților, toate rămîn la mica înțelegere cu cei de la Inspecția Judiciară.
E liber procurorul? Este independent? Poate judecătorul ticălos să vîndă o sentință sau să provoace o pagubă incomensurabilă? Noul terorism cu acoperire legală își va reintra astfel în drepturi depline.
Poate chiar mai rău decît înainte.
Ce ma bucur ca ati luat teapa de la nulitatea comunista si absoluta, Dorel de la justitie, pe care l-ati promovat in paginile acestui ziar ca o mare competenta academica! Nu e placut cand ceea ce striga #rezist in strada se adevereste in fapt, #Dorel este sluga model, nu tu caracter, nu tu profesionalism, i-a ordonat flausatul teleormanean sa retraga prevederi din OUG, Dorel a luat pozitie de drept si a executat aratandu-si limitarile profesionale si lipsa de moralitate!
#sa mai radem … – La masa de alaturi, te rog!