Tinerii și armata: ”Nu vrem să fim carne de tun”

Obiecție de conștiință, Societatea pentru pace, Rezistența Unită împotriva Războiului, Oficiul European pentru Obiecția de Conștiință, grupuri și secte religioase, minorități sexuale – sunt organizații și comunități despre care nu se aude mai nimic acum, însă care pot ajunge în câteva zile pe prima pagina, dacă un guvern european decide să facă și un pas mic pentru a introduce armata obligatorie.

Asta se întâmplă acum în Germania, unde guvernul de coaliție stânga-dreapta, a obținut votul in Bundestag (323-272) pe o lege a serviciului militar voluntar.

Guvernul vrea cea mai puternică armată din Europa

În luna august, după anunțarea proiectului de lege, numărul de accesări pe site-ul Societății Germane pentru Pace a crescut de două ori comparativ cu luna mai. A crescut cu o treime și pe site-urile organizațiilor evanghelice pentru obiecția de conștiință. Iar pe 5 decembrie, ziua votului în Bundestag, elevii și studenții din Germania au organizat o grevă, în ciuda avertismentelor guvernului că această formă de protest nu este recunoscută.

Germania ”este, fără niciun dar sau dacă, de partea ucrainenilor și, prin urmare, de partea oamenilor din Europa care sunt dedicați democrației și statului de drept, care trăiesc în libertate și în doresc să trăiască în societăți deschise“. Asta spunea cancelarul Friedrich Merz, în luna mai, la prezentarea programului de guvernare. Tot atunci, spunea că guvernul federal va oferi Bundeswehr-ului toate resursele financiare de care are nevoie ”pentru a deveni în mod convențional cea mai puternică armată din Europa”.

Pentru a deveni cea mai mare armată din Europa, Bundeswehr-ul ar trebui să-și sporească numărul de militari de la circa 180.000 la circa 260.000, până în 2035. Armata nu mai este obligatorie în Germania începând din 2011, iar numărul celor care se oferă voluntari este mic. De aceea, coaliția lui Merz a introdus o nouă lege a serviciului militar voluntar.

Noua lege a serviciului militar

Dezbaterile din jurul acestei legi oferă o imagine revelatoare despre ambițiile Germaniei (și ale Europei) privind autonomia strategică, pacea justă din Ucraina și realitățile din societatea germană (europeană).

Proiectul de lege din Germania introduce o vizită medicala obligatorie pentru toți tinerii care au împlinit 18 ani. Ofițerii germani spun că este necesară evaluarea întregii generații tinere, pentru a ști la cine se poate apela în situații de urgență. Cel mai important este că, în cazul in care voluntariatul nu aduce suficienți recruți în armată, se va recurge la tragere la sorți între cei apți din punct de vedere medical. Iar legea are și portița trecerii la serviciul medical obligatoriu.

Tinerii germani caută portițe să scape de armata

Site-urile marilor publicații sunt pline de întrebări și răspunsuri care surprind imaginea societății. Poate fi ocolită recrutarea prin consum de alcool sau droguri? Nu, vei fi rechemat. Persoanele trans trebuie să facă serviciul militar? Da, dacă au adoptat sexul masculin. Ce grupe de vârstă nu sunt afectate de noua lege? Cei născuți între 1993 și 2007. Câți bani se câștigă în cele minimum șase luni de armată? 2.600 de euro, cu contribuție pentru pensie; până acum, germanii care se ofereau voluntari câștigau între 1.800 si 2.200 de euro. Poți fi forțat să faci serviciul militar? Nu, dar obiectorii de conștiință trebuie să facă un serviciu civil alternativ în folosul comunității.

Presa germană are pe prima pagina declarațiile adolescenților și tinerilor. Majoritatea se opun noi legi a serviciului militar – ”nu vor să devina carne de tun”, după cum scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. ”Să nu privim în tăcere cum noi și prietenii noștri suntem fortați să ucidem și să fim uciși. Nu vrem să fim închiși în barăci timp de șase luni, să fim crescuți în spiritul supunerii și disciplinei și să învățăm să ucidem. Războiul nu este o perspectivă și distruge fundamentul vieții”, se arată în apelul pe Instagram al mai multor organizații de tineret din Germania.

Organizația studenților din Berlin susține mișcarea de protest, scrie Die Welt. ”Factorii de decizie pun povara pe umerii tinerilor, dar nu-i întreabă dacă sunt de acord și cum vede majoritatea aceasta lege”, arata organizația. Studenții atrag atenția că guvernul nu discută despre amenințarea militara prin care justifică această lege.

”Nu turnați bani în profiturile Rheinmetall, ci în școli”

Unii episcopi protestanți, precum cel din Berlin, sunt de partea tinerilor și acuză guvernul că nu i-a implicat pe tineri în procesul elaborării legii. Episcopul este împotriva loteriei serviciului militar ca formă de a spori numărul de militari. ”Orice lucru care arată ca o loterie este profund incompatibil cu întrebările profund existențiale aflate în joc aici”.

”Iau parte la greva școlii împotriva recrutării pentru că nimeni nu poate fi forțat să facă ceva. Mai ales să lupți pentru o țară care te dezamăgește constant. În schimb, resursele financiare ar trebui investite în educație și politici sociale, pentru a le oferi tinerilor un viitor bun”, spune o elevă de 18 ani, citată de Der Spiegel.

”Nu merg la școală vineri, pentru că nu vreau ca eu și prietenii mei să fim forțați să ne riscăm viața pentru politicieni cărora nu le pasa deloc de noi. În loc să turnăm miliarde în armată, crescând profiturile Rheinmetall și altor companii, școlile noastre bolnave ar trebui reabilitate și schimbările climatice ar trebui combătute consecvent”, spune un elev de 18 ani. Un elev de 15 ani spune: ”Nu vreau să-mi dedic un an din viață unui guvern căruia nu-i pasă de tineri și nu vreau să iau arma nici măcar în caz de război”.

Sunt și tineri care văd lucrurile altfel: ”Având în vedere situația politică globală actuală, este limpede: trebuie să fim capabili să ne apărăm, pentru a nu fi nevoiți să luptăm vreodată. Și pentru a atinge acest obiectiv, nu există nicio modalitate de a ocoli serviciul militar obligatoriu. Declarațiile organizațiilor școlare mă uimesc, ele prezintă o imagine distorsionată și îndoielnică despre Bundeswehr.

Progresiștii, reticenți cu armata

Legea serviciului militar împarte Germania de-a lungul unei falii ideologice și nu numai. Rata fertilității în Germania este de 1,35, iar media UE este 1,38 (similară cu cea din Rusia). Asta înseamnă 0,65 copii de sex masculin într-o familie, de care depinde potențial viitorul a trei familii. Germania și Europa au societăți post-eroice, după cum scrie strategul american Edward Luttwak. Este o realitate demografică, dar este vizibilă și în educație și cultură. Un sondaj publicat de RTL arăta că 54% dintre germani sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Însă doar 35% dintre tinerii cu vârste până la 29 de ani susțin acest lucru.

Partidele progresiste nu susțin reintroducerea recrutării. Verzii au fost la conducerea Ministerului de Externe între 2021 si 2025, prin Annalena Baerbock. A fost ministrul german care a susținut Ucraina și necesitatea continuării războiului până la o pace justă și s-a poziționat cel mai dur împotriva Rusiei. Dar partidul său nu susține recrutarea. Este o inconsistență evidentă. Mai puțin în cazul Stângii radicale și al Alianței Sahra Wagenknecht, care se opun recrutării, dar care s-au opus și trimiterii de arme în Ucraina sau sancționării Rusiei. Social-democrații aflați la guvernare declară în program că doresc o armată voluntară, însă nu recrutare generală obligatorie.

Naționaliștii sunt chiar pentru armata obligatorie

Conservatorii germani de la guvernare (CDU) și mai cu seamă Alternativă pentru Germania susțin recrutarea obligatorie, cu posibilitatea trecerii la serviciul militar obligatoriu. AfD – partid naționalist, populist, anti-imigrație, socotit pro-rus pentru că în programul politic nu condamnă agresiunea Rusiei in Ucraina, pentru că cere încetarea susținerii Ucrainei cu arme, nu vrea extinderea NATO și cere reluarea relațiilor economice cu Rusia – este ferm în favoarea serviciului militar obligatoriu.

Pentru că partidele nu urmăresc să se sinucidă politic, poziționarea lor față de această lege reflectă și opiniile electoratului lor. Electoratul AfD este mult mai înclinat către recrutarea generală și chiar armata obligatorie. La polul opus sunt partidele progresiste. Contextul poate fi speculată electoral, mai cu seamă pe fondul agravării situației din Ucraina și al întețirii războiului hibrid al Rusiei. Mesajul poate fi că partidele pro-ruse fac mai mult pentru apărare decât cele progresiste, care se limitează la afișarea moralizator-ostentativă a virtuții.

Cine duce un război cognitiv: Rusia sau guvernele vestice?

Același lucru este valabil pentru presa – germană și europeană. Cotidianul britanic de stânga The Guardian este vehement în susținerea Ucrainei, acuzând războiul hibrid și cognitiv al Rusiei asupra Europei. Pe fondul dezbaterilor din Germania, The Guardian a publicat opinia lui Mithu Sanyal – o cercetătoare germană de origine indiana, un profil multicultural drag ziarului. Sanyal face una cu pământul revenirea Germaniei la recrutare generala. ”Acum revenim la recrutare, dar îi spune recrutare voluntară. Este novlingua lui Orwell”. ”Nemților li se spune: credem că sunteți proști și va tratăm ca atare”. ”Cancelarul spune că nu suntem în război, dar nici în pace. Asta fac toți ziariștii din Germania. Participă la ceea ce cercetările despre propagandă numesc război cognitiv”. Și am putea continua.

Întrebarea este cine va apăra Germania: progresista Sanyal (doctor cu o teză despre istoria culturală a organelor genitale feminine) sau votanții AfD? Cine va apăra Marea Britanie: cititorii articolului din The Guardian sau votanții lui Nigel Farage și ai aripii dure a Partidului Conservator? Chiar dacă războiul din Ucraina se va încheia mâine, realația dintre Europa și Rusia este iremediabil otrăvită. Iar întrebările de mai sus se vor pune în toate țările Europei.

Este relativ ușor să asociezi organizații precum Societatea pentru pace, Rezistența Unită împotriva Războiului, Oficiul European pentru Obiecția de Conștiință cu propaganda sovietică din anii Războiului Rece (deși unele dintre ele sunt create în anii 1920). Dar reevaluarea patriotismul și naționalismului va veni cu costurile politice majore.

Tinerii ruși, pregătiți pentru armată prin studiul ”culturii intelectual-morale”

Între timp, în Rusia apar subiecte noi în programa școlară, spre exemplu materia ”Conversații despre lucruri importante”, care înseamnă descrierea Ucrainei ca stat fascist și a explica de ce a fost inevitabilă ”operațiunea militară specială” împotriva unui popor-frate. Copiii învață să dezasambleze câte un kalașnikov, să-și pună masca de gaze, să dea primul ajutor. Din 2026, scrie Die Welt, se va introduce disciplina ”cultura intelectual-morală”, despre cât de nobilă este slujirea patriei, responsabilitatea pentru soarta Rusiei, valoarea familiei, a căsătoriei, despre cât de important este să ai mulți copii. YouTube și Instagram sunt populare în Rusia. Dar guvernul introduce acum aplicația Max, care trebuie să le ia locul și care are integrat și un sistem-spion; este pre-instalată pe toate telefoanele scoase la vânzare în Rusia.

Nu există sondaje care să arate poziția germanilor față de legea recrutării în funcție de venituri, educație sau mediu urban/rural. Există însă sondaje care relevă că tinerii care se informează în primul rând de pe platformele sociale tind să fie împotriva recrutării în proporție mai mare decât cei care se informează și din presa tradiționala. Poate că acest aspect va fi avut in vedere de Comisia Europeană sau guvernele naționale ca justificare a unei posibile reglementări asemănătoare cu cea din Rusia lui Putin.