Toader, despre ce fac alții în cazul statutului magistraților

Ministerul Justiţiei, Tudorel Toader, dă exemplu legislaţia franceză în ceea ce priveşte statutul magistraţilor, precizând că în Franţa procurorii sunt plasaţi sub autoritatea ministrului Justiţiei, făcând referire la o decizie recentă a Consiliului Constituţional care a explicat aceste prevederi.

„Potrivit art. 5 din ordonanța nr. 58-1270 din 22 decembrie 1958 privind legea organică relativă la statutul magistraților, „magistrații parchetelor judiciare (procurorii) sunt plasați sub direcția și controlul direct al șefilor lor ierarhici și sub autoritatea ministrului de justiție””, a scris Tudorel Toader pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Justiţiei face referire la o decizie de vineri a Consiliului Constuţional francez care a explicat respectiva prevedere. Decizia consiliului a fost luată ca urmare a unei sesizări făcute de uniunea sindicală a magistraţilor, care reproşa că dispoziţiile ignoră principiul independenţei autorităţii judiciare şi principiul separaţiei puterilor în stat.

Potrivit lui Toader, prin decizia respectivă,”consiliul reamintește faptul că în virtutea articolului 20 din Constituție, Guvernul stabilește și conduce politica națiunii, în special aspectele care privesc domeniul de acțiune al Ministerului public. Consiliul constituțional consideră că reiese din interpretarea acestor dispoziții faptul că independența procurorilor este consacrată prin Constituție, de aici decurgând exercitarea liberă a acțiunii în fața instanțelor, că această independență trebuie să fie corelată cu prerogativele Guvernului și că nu beneficiază de aceleași garanții ca cele aplicabile judecătorilor.”

Din postarea ministrului reiese că, în Franţa, „autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor se manifestă în special prin exercițiul puterii de numire și (sancționare) tragere la răspundere”, procurorii fiind numiţi de preşedinte la propunerea ministrului Justiţiei, după avizul unei secţii a CSM, iar sancţiunea este dată de ministru, cu avizul secţiei CSM.

„Ministrul justiției poate să traseze procurorilor instrucțiuni generale de politică penală, cu privire în special la necesitatea asigurării egalității cetățenilor în fața legii pe întreg teritoriul Republicii. În concordanță cu dispozițiile articolelor 39-1 și 39-2 din același cod, este de datoria ministerului public să pună în aplicare aceste instrucțiuni. Pe de altă parte, în aplicarea aceluiași articol 30 din codul de procedură penală, ministrul de justiție nu poate să traseze procurorilor nicio instrucțiune în cazurile particulare. În virtutea articolului 31 cod de procedură penală, ministerul public exercită acțiunea publică și impune respectare legii, cu obligația respectării principiului imparțialității. În aplicarea articolului 33, el dezvoltă liber observații orale, pe care le consideră potrivite pentru binele justiției. Articolul 39-3 încredințează Procurorului Republicii misiunea de a supraveghea ca investigațiile poliției judiciare să asigure aflarea adevărului și să fie efectuate atât pentru apărare cât și pentru acuzare, cu respectarea drepturilor victimelor, a părții vătămate cât și a suspectului”, mai scrie Tudorel Toader.

Consiliul Constituţional din Franţa a respins, vineri, o sesizare a Uniunii Sindicale a Magistraţilor (USM), stabilind că este constituţional ca magistraţii parchetelor judiciare să fie subordonaţi Ministerului Justiţiei.

Precizările, după ce, la Parlament, s-a decis înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.