Mă duc la Napoli să-l ascult cum conferențiază pe Roberto Esposito. Filozof contemporan. El își drege glasul, sala fierbe, filozoful vorbește despre biopolitică. Hai să fim serioși, e care pe care, uită-te la România! Care biopolitică?! Nu e nici o biopolitică, vorbe, ficțiuni, amăgiri. E o junglă periculoasă în care ești halit fără prea multă vorbărie. Mă duc în Mexic să-l ascult cum vorbește despre hermeneutică pe filozoful contemporan Mauricio Hardie Beuchot. El își drege glasul, spune ceva despre o așa-zisă deosebire dintre aplicație și semnificația lucrurilor. Sala geme de lume.
Unii își dau ochii peste cap. Dar să fim serioși, plandemia mondială a ucis metafizica, a golit lucrul de semnificație. Mă duc la Paris să-l ascult conferențiind despre liberalism și pornografie pe filozoful contemporan Dany-Robert Dufour. El spune că, vezi bine, criza culturală a indus criza economică mondială. Să mori de râs. Hoțiile, șantajul, corupția și încă și încă sunt la baza tuturor derapajelor din lumea de astăzi.
În sfârșit, se aude că un filozof venusian o să vină la București. O să mă duc să-l ascult vorbind despre filozofia politică galactică. Nu știați că există așa ceva. Ei bine, există. În timp ce noi ne pierdem vremea cu tot felul de golani la cârma țărilor noastre, în galaxie sunt dezbateri aprinse pe marginea filozofiei politice. Ieri însă, la Capșa, un marțian mi-a șoptit la ureche că filozoful venusian bate câmpii. Pretutindeni în galaxie, ființele extraterestre sunt oropsite de o ceată de golani care au pus mâna pe frâiele națiunilor galactice. Așa că toată filozofia politică nu mai face nici cât o ceapă degerată.
Nu încap filozoficale în marasmul națiunilor. E nonsens. Singura soluție, o nouă revoluție. Dar uite-l pe Troțki că apare pe Calea Victoriei, puțin cam tulburat. Are serioase îndoieli în privința revoluției. E dezamăgit, disperat chiar. Stăm la o cafea, așa, pe fugă, coffee to go. El o ia pe drumul lui către Mexic, eu mă duc la conferința venusianului. E acolo jumătate de București, lume sclivisită, cu pampon. Toți golanii sunt acolo, cu rânjetul lor morbid. Periculos. Lumea oftează. Își dă ochii peste cap.
Profit de o clipă de neatenție a vorbitorului și o șterg aproape pe neobservate. Vine un jurnalist după mine să-mi ceară o declarație. Dar îl agață ministrul apelor, se ascund după un havuz și vorbesc acolo câte-n lună și-n stele. Cobor în stradă, trec prin Piața Chibrit, trec de Piața Universității. Acolo, vreo trei mii de oameni scandează de toate într-o disperare fără de margini. Jandarmii au făcut un cordon serios în jurul lor și îi lasă să-și verse focul fără să intervină. În rest, țara doarme.
Tov. Lenin se scoala din Mausoleul lui de odihna, ca sa vada cum sunt implementate si duse la indeplinire ultimile lui Hotariri politice. Vede cu uimire ca multi tov. de drum nu mai sunt la butoane. Unde mai este tov.Stalin care a fost cel mai de nadejde cadru? Dictatura proletaliatului lui rosu s-a dus dracul, mai mult devenind si ea pe cale de disparitie, datorita noi culori Galbene, ce ne duce cu gindul la acea rasa umana, careia Biblia, a prezis ca va fi number one. Disperare il cuprinde cind afla ca tov.Hrushciov, cel care impingea la lupta cu pistol sau cu sula in coaste ostasul, ca sa inainteze iepureste, si-a permis sa isi trimite fiul la dusmanii lor americani, si culmea mai…animalul de acolo nu a s-a mai intors. Pare nimic grav, de cind partidul PCUS, al tov.Gorby nu mai este la Pute…re, de cind tov.Boris Ieltin sorbind din apa sfintita la 40-70 grade numita votca a dat totul la oligarhii care au uitat de vechii ilegalisti sau gheroi, si nu se mai ocupa de poolime sau golani. S-a ajuns sa te scolesti la dusmanii lor, si mai mult sunt asigurati pe suta de generatii, de cind spala tot ce pot de la maica Rusia, aur, diamante, etc…ca sa ia drumul off-shore. Gagici mishto si tineri drogati din lipsa de joburi, il fac sa se teama daca s-ar intimpla ceva rau. Dar o speranta naste cind vede ca NKVD-ul lui s-a scolit bine si bate tare la demonstrantii ce vor democratie, ca afara. Stupoarea este mare cind afla ca astia sunt poolimea care l-a dat jos pe Tzar, dar acum fraca menta, ce mai… confuzie totala. Ce sa faca, ce sa faca? Intuitia lui spuune ca este mai bine sa se intoarca acasa, unde se simpte in siguranta. Asa ca profitind si de neatentia ostasului de straja, se strecoara usor acolo, de unde spera ca in continuare va conduce Lumea. Nu se lasa Pomponel…,ca poate ca acum sub favoritul lui steag cu cur cur beu (obicei din copilarie) poate va reface Imperiul?
O zi buna.
Con
Are multe puncte comune cu Stalin. Urăște copiii și i-ar vinde pentru orice suma i s-ar oferi. E lipsit de empatie și incapabil sa susțină un dialog. La plecare si-a luat la revedere, dar nu înainte de a-i oferi un sfat: habar nu ai cata putere am avut înainte de a se începe vânătoarea mea. Zerodoctul l-a privit arogant și i-a raspuns: da, dar tu nu ești nemuritor!!
După ce-si facu vaccinul comunist revoluționare „covidul spaima burgheziei, Trotki urca în avion cu destinația Mexic. Deviationisul marxismului economic îl făcuse ca să alunce pe panta istorie și sa se rostogolească, fără urma de regrete din partea foștilor colegi de celula covidata, în prăpastia vieții viitoare. Știa ca odată ajuns în Mexic va fi asasinat, asa ca își puse pe el o vesta antiglont în pieptu-i de arama și începu lungul drum al cugetării către moarte. Cu doua zile în urma ii făcuse o vizita de cur-tuazie tovarășului Zerodoctu, cadru de nădejde al marxismului cultural, oferindu-i în dar o stea de mare altitudine si una marina de dimensiuni mici cu muștar ecologic. Zerodoctul le primi cu bratele deschise, de la ora 8 la 16, după care obosit le închise și pleca ca sa-si ia la pachet prânzul fără calori de natura animala. In timpul cât avu deschis, Zerodoctul se intretinu cu Trotki pe tema de casa data de comuniștii de la Bruxelles, tema în care i se cerea ca să culce la podea pe veci pădurile patrie, resursele de gaze și sa facă din popor o turma de animale aflate mereu în transhumanta peste granițele de Vest ale tarii. Lui Trotki, Zerodoctul ii facu o impresie de depresie și ca urmare comenta în stilul sau sovietic revolutionar: cadru de nădejde redus, fără dicție când citește de pe prompter. Egoo suoradezvoltat pentru o bibilica atat de slab mobilata, cu lipsa evidenta de perdele și covoare persane de calitate. Pășește pas cu pas. Consuma verdețuri precum caprele din Podișul Gobi în faza de prefatare. Are un tic nervos și un tac de biliard care lovește intotdeauna manta cu Claudiu. Am auzit ca este proprietar de case și am propus Sovietului Suprem ca sa-i fie confiscate și redate clasei muncitoare. Sovietul Suprem nu mi-a răspuns la telefon, deși am trimis o telegrama pe aceasta tema tovarășului Lenin al șaselea.
He,he,domnule Bufnila! E drept ca filozofia politica nu mai valoreaza nimic azi! Pai cine mai trebaluieste pentru filozofia politica? Scriitorul si cineastul Guy Debord e mort de ceva timp si,odata cu el ,a murit(oare?) si valoarea filozofiei politice.Debord,zicea (prin 1967)in textele a doua lucrari ca distingem 2 forme ale spctaculosului in democratiile lumii:una difuza(modelul societatii americane-bazat pe relatia cetatean-consumator) si alta concentrata (modelul regimului dictatorial-bazat pe cultul sefului).In 1988,el adauga studiului sau o a treia forma:spectaculosul,,integrat”- sinteza primelor doua forme! Scriitorul-cineast si ganditor zice ca democratiile spectaculoase se caracteizeaza prin 5 linii:reinnoirea neincetata a tehnologiei,fuziunea etatico-economica,secretul generalizat,falsul fara replica si prezentul perpetuu.Desigur, in disperare,filozoful ala mertian care va sufla-n ureche despre cum bate campii filozoful vesusian,poate ca avea dreptate. Filozofii politici terestri de azi nu mai respecta ce zicea Epicur:,,daca nu esti Socrate,trebuie sa traiesti ca si cum ai fi vrut sa fii Socrate”!
Mare placere mi-ati facut cu SF-ul asta! E atat de realist! Sa fiti iubit!