Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011 prin care învățământul obligatoriu este mărit la 15 clase, incluzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare din învăţământul preşcolar.
„Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. (2) Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.»”, arată textul legii.
Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază balacaureatul în 4 tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire ce duce la obținerea unei diplome.
Potrivit proiectului, lansat vineri de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, sub titlul „Educația ne unește – Viziune asupra viitorului educației în România”, ciclul secundar superior începe la vârsta de 15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaționale, studii liceale de științe și socio-umaniste.
Fiecare din cele patru programe de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce la obținerea unei diplome de bacalaureat.
Examenele de absolvire pentru programele de științe și socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) și pentru programul vocațional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program și o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului.
Doamne-ajută!
Până la urmă tot modelul francez; însă cu meritocrația mai avem de străbătut cale lungă prin deșert. Să sperăm că vom avea pace.
Ca in Romania…Fiecare ministru are o idee geniala: sa mutam vacanta cu trei zile, sa schimbam programa la bac sa schimbam de la 14 la 15 clase si pe urma la 14 si pe urma la 15 si pe urma la 14 …..Si daca se poate sa-i inregimentam pe copii de la 2 ani sa se joace super-organizat pentru ca sa creasca niste romani maturi haotici cu o gandire absurda cat se poate de certareti si nervosi !
Sistemul francez, cu alte cuvinte. România revine la matca. Gradinita e cvasi-obligatorie si-n Franta si va fi obligatorie, peste scurta vreme, de la 3 ani (date fiind cunostintele uriase pe care le-nmagazineaza mintea copiilor), si obligativitatea, pâna la clasa a X a. E vorba de-o avansare în mentalitati : centrul vietii unui copil devine, de la familie, scoala (gratuita). Fel de-a reinstitui, si-n România, meritocratia, dupa haosul de dupa ’89. Daca scoala-i de calitate. Asta-nsemnând nu numai profesori bine pregatiti (si MULTI), dar si manuale bune, bine facute, si, la scoala, biblioteca universala (adica ordinatoarele-enciclopedii). Elevului cerându-i-se nu numai o memorie zdravana, dar si spirit creativ. Cu ordinatorul, repet, orice-i posibil (în sens bun).
Abramburica a facut varza din Invatamant !Exact ce e in capul ei!PSD trebuie sa o reformeze,sa o scoata din herghelie,pe prea batrana…