Traian Băsescu își cere vila înapoi, dar și drepturi bănești

Traian Băsescu cere înapoi vila de protocol, după ce acesta a obținut decizia favorabilă la CCR.

Update: Guvernul va aproba, în ședința de joi, schimbarea destinației unui imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Regiei Autonome ‘Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat’ din locuință de protocol în reședință oficială.

Imobilul este situat în strada Emile Zola nr.2A, Sector 1, București.

La solicitarea presei, reprezentanții Guvernului au precizat că Secretariatul General al Guvernului a comunicat la nivelul Cabinetului purtătorului de cuvânt al Executivului că în aplicarea prevederilor legale, fostul președinte al României Traian Băsescu a solicitat RA-APPS atribuirea unei locuințe în calitate de fost șef de stat.

Retragerea drepturilor de fost președinte a fost declarată neconstituțională, astfel că Băsescu a formulat o solicitare în acest sens , iar Nicușor Dan a luat act. Traian Băsescu cere, de asemenea, și drepturile bănești care i se cuvin în calitate de fost șef al statului.

Într-un răspunsul al Administrației Prezidențiale, la o solicitare transmisă de către jurnaliștii Antena 3 CNN, se arată:

„Referitor la solicitarea dumneavoastră, transmisă prin e-mail la Departamentul Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale, în data de 24.07.2025, vă comunicăm următoarele:

Domnul Traian Băsescu, fost Președinte al României în perioadele 2004-2009 și 2009-2014, a formulat către Administrația Prezidențială o cerere prin care solicită să se dispună măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 2 lit. a) și b) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, cu modificările și completările ulterioare (…), urmare Deciziei Curții Constituționale a României nr. 319/2025.

Administrația Prezidențială nu are atribuții sau responsabilități privind atribuirea unei locuințe de protocol cu destinația de reședință pentru domnul Traian Băsescu sau pentru oricare alt fost Președinte al României.

Punerea la dispoziția unui fost președinte a serviciilor Serviciului de Protecție și Pază nu intră în sfera responsabilităților Administrației Prezidențiale, potrivit Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată”, se arată în răspunsul al Administrației Prezidențiale, la solicitarea Antena 3 CNN.

Alocarea vilei de protocol, pe Ordinea de Zi a ședinței de Guvern

”PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind schimbarea destinaţiei unui imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” din locuinţă de protocol în reşedinţă oficială și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.60/2015 privind schimbarea regimului juridic al unui imobil și pentru atribuirea destinației acestuia ca reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român”.

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, pe 1 iulie, că legea prin care se anulează drepturi ale persoanelor care au avut calitatea de președinte este neconstituțională.

”Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în ansamblul său, este neconstituţională, fiind contrară prevederilor constituţionale art.1 alin.(5) privind principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, şi ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispoziţiilor tranzitorii, precum şi a caracterului retroactiv al acestei legi. Totodată, 5 / 7 cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(l) lit.t) şi art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispoziţiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competenţa de a modifica sau completa dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nici nu este competentă să controleze constituţionalitatea unei interpretări date de o anumită instanţă judecătorească textelor legale criticate cu soluţionarea în fond a cauzei”, potrivit unui comunicat al CCR.