Transformare urbană: Maidanul Academiei devine grădină, iaz și zonă artistică

Cum a fost transformat spațiul

În ultimele luni, intervențiile rezidenților au schimbat înfățișarea locului: au apărut plante, locuri de stat, un iaz pentru biodiversitate și noi infrastructuri pentru alte forme de viață. Maidanul a devenit astfel un spațiu în care natura și intervenția umană se întâlnesc și se modifică reciproc.

Trei zile de întâlniri

Timp de trei zile, Ana Uzura, Tatiana Fiodorova-Lefter, Andreea Rechitean, Irena Iliescu și Raluca Oancea vor exersa atenția, trecând de la observarea spațiului natural la relații afective construite alături de plantele, păsările și animalele care locuiesc în grădina din maidanul Academiei Române. Participanții sunt invitați să observe transformările locului și să continue să exploreze, prin plimbare, desen, acuarelă, discuție și intervenție, ce poate deveni această grădină.

„În ritmul plantelor”

Prima întâlnire, „În ritmul plantelor”, are loc între orele 18:00 și 21:00 și este ghidată de artistele Ana Uzura și Tatiana Fiodorova-Lefter. Participanții vor descoperi plantele din maidan și din grădina comunitară și le vor picta după natură, Ana Uzura vorbind despre plantele care cresc aici, iar Tatiana Fiodorova-Lefter introducându-i pe cei prezenți în tehnica acuarelei și în propriul ei mod de lucru. În cadrul întâlnirii vor fi construite și infrastructuri verzi pentru insecte, păsări și mamifere.

Deși maidanul are o biodiversitate ridicată, ecosistemul său este limitat în privința resurselor de apă și dispune de puțini arbori maturi care să ofere adăpost și spații de cuibărit pentru polenizatori, insecte și păsări, se arată în anunțul evenimentului. Printre cele mai vizibile animale zburătoare aflate în prezent pe maidan se numără fazanii și liliecii, dar alte specii de păsări ar putea găsi aici condiții pentru a se stabili.

Participanții vor construi structuri de hrănire și cuibărit pentru păsări și insecte, folosind materiale reciclate, precum sticle de apă, borcane, ghivece și farfurii, alături de materiale găsite pe maidan, precum crengi, conuri și fân. Andreea Rechitean, biolog-ecolog și inițiatoarea întâlnirii, va vorbi despre modul în care insectele și păsările folosesc materialele din natură, despre importanța copacilor bătrâni aflați în putrefacție ca habitate pentru insecte și despre nevoile diferite ale speciilor.

Iazul sălbatic

Iazul sălbatic, realizat de Irena Iliescu, inginer peisagist și participantă la rezidența artistică, este o intervenție menită să susțină biodiversitatea și ambianța spațiului. Conceput în mare parte din materiale găsite pe maidan, precum cărămizi din vechiul cartier Uranus, bolovani și bucăți de lemn, iazul s-a umplut după ploile de vară și a început să prindă viață. Gândit să devină funcțional după sezonul ploios, acesta a devenit deja casă pentru mormoloci de broască și un loc frecventat de libelule, iar în jurul lui au fost amenajate locuri de stat. Prima întâlnire va include și intervenția performativă „Maidanul ne hrănește”, realizată de Tatiana Fiodorova-Lefter.

Relația dintre om și natură

Ultima întâlnire, alături de Raluca Oancea, cercetătoare și specialistă în estetică și practici culturale contemporane, va explora relația dintre agenții umani și non-umani. Vor fi discutate teme precum postumanismul, noul materialism și abordările decoloniale, dar și modul în care arta și practicile culturale pot ajuta la chestionarea perspectivei antropocentrice și la regândirea relației cu natura, materia și alte forme de existență.

Întâlnirea va fi moderată de Tatiana Fiodorova-Lefter, care va prezenta și noua sa carte de autor, „Urzica”, o reflecție asupra relațiilor dintre om, natură, materie și formele non-umane de existență. Evenimentul se va încheia cu o discuție deschisă cu publicul și cu un picnic în aer liber, organizatorii invitând participanții să aducă ceva pentru masa comună.

Despre proiect

„Evenimentul face parte din proiectul IN non-prescriptive GARDEN, o inițiativă de cercetare și intervenție artistică dezvoltată pe terenul viran dintre Academia Română și Palatul Parlamentului, un spațiu rămas suspendat între memorie, abandon și posibilitatea unor noi forme de folosire colectivă. Situat pe locul fostului cartier Uranus, demolat în anii ’80, maidanul păstrează încă urmele fostelor grădini și a devenit, în timp, un ecosistem spontan și un teritoriu deschis experimentării”, potrivit statia-scai.com.

Citește și: Ce poți face în București în august. Idei cu buget redus