Trei foști miniștri analizează noile impozite locale. Cât de adânc își bagă statul mâna în buzunarele românilor – ANALIZĂ

Noile impozite locale i-au pus pe mulți români pe jar în primele zile ale anului. Unii au aflat cu stupoare că impozitele cresc cu mult peste 80%, cât estimau guvernanții. De ce s-a ajuns aici? Ce fac alte state?

Fostul ministru al Finanțelor în Cabinetul Cîțu, Dan Vîlceanu (PNL), spune pentru Cotidianul că cel mai echitabil mod de impozitare este pe baza valorii de piață a proprietății.

„Din punctul meu de vedere, nu există altă valoare de impozitare mai corectă decât valoarea pieței. Deci, dacă am putea stabili sau să am găsit un mecanism de stabilire al valorii pieței, inclusiv pentru locuințe, cred că ar fi cea mai bună variantă. Probabil că grila notarială ar fi un început”.

Întrebat de excepțiile la prima propietate, Dan Vîlceanu este de părere că aici este vorba de voință politică: „Nu cred că ține de un principiu economic sau de un mod de stabilire corect. În principiu, orice proprietate ar trebui impozitată corect. Nici mai mult, nici mai puțin”.

Liberalul  adaugă că scopul noilor impozite nu va fi atins. Adică primarii vor cere în continuare bani de la Guvern.

„Să știți că nu cred că scopul pentru care au făcut aceste majorări de taxe și impozitele locale va fi atins. Adică se speră la o diminuare a sumelor cu care sunt finanțate localitățile de la bugetul central. Dar asta nu se poate întâmpla, pentru că sunt convins că primarii vor cere aceiași bani. Nu vor fi existat primari care să ceară bani mai puțin pentru că au încasat mai mult decât atât”.

Modelul francez și italian, îmbrățișat de Claudiu Năsui când vine vorba de impozite locale

Claudiu Năsui (USR), fost ministru al Economiei, spune pentru Cotidianul că imaginea generală a noilor impozite locale este cea a unui „Guvern care a ales să scadă deficitul prin creșterea taxelor”.

„Mă refer la proporții semnificative. O să zică cineva că au scăzut și cheltuielile, dar trei fursecuri la Guvern nu sunt o cheltuială semnificativă la nivel bugetar. Ele au scăzut doar într-un singur loc: la Ministerul Educației”, spune fostul ministru al Economiei.

Năsui explică că majorarea impozitului este echivalentul „sărăciei”: „Deci statul ia de la unii, ia de la populație și își dă singur. Apoi să zică, uite ce bine arată finanțele publice, a scăzut deficitul. Vai, ce bine a ieșit! Suntem optimiști cu banii pe care i-ați luat de la oameni care nu mai sunt optimiști”.

Cât despre noile impozite locale, Claudiu Năsui spune că personal ar susține cât mai multe facilități, inclusiv cea pe modelul Italiei, în care impozitele pe locuința principală/primă casă sunt exceptate.

„Eu susțin o descentralizare fiscală. Asta ar fi fost o reformă pentru care merita să te lupți în România: să nu mai fie primăriile finanțate de la centru, deloc, și să primească o sumă fixă pe locuitor, plus taxe locale câte vor ele să încaseze”.

„Ești un primar bun, atragi populații, banii mai mult. Ești un primar bun, poți să îi încurajezi activitatea economică, poți să taxezi mai mult metru pătrat și mai iei niște bani de acolo. Adică puneai stimulentele primarilor să se dezvolte comunitatea și nu să stea cu mâna întinsă la Guvern”, adaugă Năsui.

CITEȘTE ȘI: Plată cu scandal a taxelor locale în Sectorul 2. Reacția primarului Hopincă

Impozit în funcție de gradul de colectare

Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanțe în cabinetul Ponta, spune pentru Cotidianul că ar trebui modificată legislația astfel încât Guvernul sau UAT-urile să nu poată crește impozitele sau taxele atunci când există un grad de necolectare mai mare, de exemplu, de 3%. El dă exemplul creșterii TVA la 21% din primul pachet de măsuri fiscale asumat de Guvernul Bolojan.

„De ce să cresc TVA-ul când eu, ca stat, recunosc că am un gap (gaură – n.red.) de TVA de 10 miliarde de euro anual. Asta înseamnă că îi impozitez tot pe cei care plătesc și pe cei care evazionează îi las mai departe să le intre mai mulți bani în buzunar”, spune fostul social-democrat.

„La fel și impozitele și taxele locale. Nu ai voie să crești impozitele pe locuințe, chiar dacă auzim pe unii la televizor că domne, avem cel mai mic nivel de impozitare la nivel european. Da, așa este. Dar hai să vedem câtă colectare este. Nu la cei care le declară, că aceia le plătesc automat. Dar sunt comunități care au construcții ilegale”.

Dublă impozitare, susține Teodorovici

Fostul candidat independent la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie mai precizează că a avut o propunere în campanie care prevedea exact modelul italian. Respectiv, Eugen Teodorovici spune că impozitul pe prima locuință, care se încadrează în anumite criterii, de pildă sub 70 mp, să fie scutit complet de impozit.

„Românii spun așa: eu mi-am plătit această locuință. Când am cumpărat materiale de construcție am plătit statului TVA. Noi trebuie să plătim impozit pe suprafața pământului, nu pe locuința pe care o folosesc. Dacă ai apartament peste 70 mp, poți să aplici în sus. De exemplu, dacă cineva are 120 mp, se poate încadra la aceeași scutire și plătești pe diferența de 50 mp”, consideră fostul ministru.

CITEȘTE ȘI: Cât valorează, de fapt, impozitul pe locuință: o noapte de cazare, șase pizza, un bilet la concert, o schimbare de cauciucuri

Cum e impozitul în alte state UE

În Italia, impozitul anual pe proprietate se numește IMU — Imposta Municipale Unica, care se traduce prin „Impozit Municipal Unic”. Se aplică tuturor tipurilor de proprietăți, cu excepția reședințelor principale, cu excepția cazului în care proprietatea se încadrează în categoriile de lux (A1, A8, A9). Cota de bază este de 0,86%, dar fiecare municipalitate are dreptul să o reducă la 0% sau să o majoreze până la maximum 1,06%.

Baza de impozitare se calculează pe baza valorii cadastrale a proprietății, înmulțită cu un coeficient guvernamental fix (în funcție de categoria proprietății). Proprietățile închiriate și imobilele deținute de nerezidenți sunt impozitate integral. În unele cazuri, se poate aplica și o suprataxă regională sau o taxă suplimentară, în special pentru proprietățile imobiliare comerciale sau proprietățile deținute de companii.

Scutire la prima casă și în Franța

În Franța, proprietarii de imobile sunt obligați să plătească un impozit anual numit Taxe foncière sur les propriétés bâties (TFPB). Acest impozit este calculat pe baza valorii cadastrale a proprietății, care este revizuită anual. Prin urmare, cuantumul impozitului poate varia în fiecare an, în funcție de îmbunătățiri, completări ale proprietății, instalarea unei piscine etc. Fiecare municipalitate își stabilește propriul coeficient de impozitare, astfel încât rata efectivă poate varia de la 0,2% la 1,5% sau mai mult, în funcție de regiune și de utilizarea proprietății.

Pentru reședințele principale (résidence principale), este posibilă scutirea parțială sau totală de la plata impozitului – cum ar fi pentru pensionari sau persoane cu venituri mici. Cu toate acestea, pentru proprietățile de investiții sau proprietățile cu utilizare neprincipală, impozitul se aplică integral și poate ajunge anual până la 3% din valoarea de piață a proprietății. În plus, în unele cazuri, se poate aplica și o taxă pe locuințe neocupate (taxe sur les logements vacants).

Impozit pe lux, în Grecia

În Grecia, impozitul anual pe proprietate se numește ENFIA (Ενιαίος Φόρος Ιδιοκτησίας Ακινήτων). ENFIA se calculează în fiecare an pe baza informațiilor declarate în formularul fiscal special E9 (depus prin portalul fiscal personal al contribuabilului).

ENFIA constă din două componente:

• Impozit de bază – calculat în funcție de tipul, dimensiunea, anul construcției, zona de amplasare și alți parametri;
• Impozit suplimentar – aplicat proprietăților a căror valoare totală depășește un anumit prag (de obicei, pentru persoane juridice sau proprietăți cu valoare mare).

Cotele variază de la 0,1% la 1,15%, iar în unele cazuri pot fi mai mari. Conform noii Legi nr. 5162/2024, începând cu anul 2025, sunt prevăzute reduceri de impozit pentru proprietățile rezidențiale asigurate. Dacă proprietatea a fost asigurată timp de cel puțin trei luni în anul precedent, iar valoarea sa impozabilă nu depășește 500.000 EUR, se aplică o reducere ENFIA de 20%. Dacă valoarea depășește acest prag, se acordă o cotă redusă de 10%. Dacă proprietatea a fost asigurată mai puțin de un an, avantajul fiscal se acordă proporțional cu durata asigurării.

În plus, în unele municipalități se percepe o taxă numită TAP (Τέλος Ακίνητης Περιουσίας) – o taxă anuală care variază de obicei între 0,25% și 0,35%, plătită prin facturile de utilități. Grecia folosește un sistem de evaluare zonală, în cadrul căruia coeficienții de impozitare sunt determinați pe baza valorii cadastrale pe metru pătrat.

Zero impozit în Cipru și Malta

În Spania, impozitul anual pe proprietate se numește Impuesto sobre Bienes Inmuebles (IBI). Acesta este un impozit obligatoriu perceput de municipalități și se aplică atât proprietăților rezidențiale, cât și celor comerciale. Obligația fiscală reprezintă un procent din valoarea impozabilă a proprietății, în funcție de tipul proprietății (adică rurală sau urbană) și de municipalitatea în care se află aceasta. Cotele anuale ale impozitului pe proprietate în Spania variază între 0,4% și 1,3% din valoarea cadastrală a proprietății. Valoarea cadastrală se calculează pe baza dimensiunii, anului construcției, locației și a altor parametri.

Pentru proprietățile utilizate ca reședință principală, unele municipalități pot oferi beneficii sau tarife reduse, în special pentru familiile numeroase, pensionari sau persoane cu dizabilități. Cu toate acestea, pentru străinii care achiziționează proprietăți ca investiție sau casă de vacanță, astfel de beneficii nu se aplică, în general.

În schimb, Malta și Cipru, cunoscute drept paradisuri fiscale, proprietarii de imobile – atât persoane fizice, cât și juridice, indiferent de rezidența fiscală – sunt scutiți de plata impozitului doar pentru deținerea de proprietăți imobiliare.

CITEȘTE ȘI: Ce taxe și impozite sunt majorate de la 1 ianuarie 2026

Cum se calculează noile impozite locale

Impozitul pe locuințe s-a dublat în 2026, conform estimărilor. Este o măsură tranzitorie, până în 2027, când impozitul va trebui calculat la valoarea de piață, așa cum cere UE. Momentan, cota este stabilită pe baza unor grile vechi de evaluare, aflate la primării, dar care nu reflectă valoarea reală a proprietății. Până la anul, trebuie pus la punct sistemul E-Proprietate, care va centraliza datele reale (zona în care se află imobilul, suprafața, accesul la utilități etc.).

Pentru un apartament de trei camere din București, pentru care impozitul a fost anul trecut (2025) de 198 de lei, anul acesta (2026) proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele Profit.ro.