' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
„Un stat curat înainte de aderarea la UE”, este titlul unui subcapitol din telegrama din 17 ianuarie 2007, dezvăluită de Wikileaks, în care se fac precizări despre legea lustraţiei şi rolul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, scriu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.
Trei oficiali ai CNSAS, Claudiu Secaşiu, Dragoş Petrescu şi dr Germina Nagâţ, au informat ofiţerul politic al ambasadei că au găsit probe de alterare a arhivelor, afirmând că „au dovezi pentru cel puţin 1.000 de dosare distruse”.
Dezvăluirea a fost făcută după ce Traian Băsescu a făcut o vizită la CNSAS pentru a anunţa transferul arhivelor Securităţii către instituţie, deşi mai mult de 100.000 de dosare au fost raportate ca fiind „clasificate” şi au rămas în custodia serviciilor secrete.
Secaşiu s-a plâns de o coaliţie „cu voci de la stânga şi de la dreapta, acuzând CNSAS de nelegitimitate”, dar şi de atacurile media pentru discreditarea instituţiei. „Componenţa CNSAS, în care intră şi doi reprezentanţi de la fiecare partid politic major, a «depolitizat» deciziile CNSAS legate de dosarele personale”, o afirmaţie pe care, spun cei de la Ambasada SUA, mulţi observatori politici de la Bucureşti o contrazic. „Totuşi, relativ puţine dosare fac referire la politicieni actuali.”
Nagâţ a relatat cazul unui fost ministru pentru care a lucrat doi ani punând cap la cap informaţii „din toate dosarele individuale numele de cod, dovada identităţii şi dovada că a făcut poliţie politică”.
Ofiţerul politic notează că deşi nu s-a dat nume s-a înţeles că e vorba de Rodica Stănoiu.
Nagâţ a mai făcut precizări şi despre imperfecţiunile legii, care nu permite să identifice persoane dacă acestea nu au data naşterii şi numele părinţilor, arătând că serviciile secrete nu sunt interesate să ofere informaţii pentru a nu dezvălui rolul fostei Securităţi.
În capitolul „Foşti ofiţeri de Securitate şi informatori sunt încă activi?” este prezentat punctul de vedere al lui Constantin Ticu Dumitrescu, care a spus că au avut loc „distrugeri masive” ale dosarelor Securităţii.
WIKILEAKS- BĂSESCU S-A OFERIT ÎN MOD IRONIC SĂ ÎMPRUMUTE SUA CU UN MILION DE DOLARI CA SĂ DESPĂGUBEASCĂ FAMILIA LUI TEO PETER- susţine Preşedinţia
„Într-o telegramă confidenţială din 2005, intitulată „Context pentru vizita la Bucureşti din 30 martie a adjunctului secretarului de stat al SUA Zoellics”, oficialii Ambasadei SUA menţionează o discuţie anterioară dintre preşedintele Băsescu şi ambasadorul SUA, pe tema cazului Teo Peter”, consemnează jurnaliştii de la Gândul.
În telegramă se menţionează „promisiunea” lui Băsescu ca soldatul american să aibă parte de un proces echitabil şi în urma căruia nu ar urma să facă nicio zi de închisoare în România.
Gândul prezintă fragmentul relevant din telegramă: „În final, accidentul din decembrie 2004 în care a fost implicat comandantul detaşamentului de puşcaşi marini însărcinaţi cu securitatea Ambasadei SUA, care a dus la moartea rock-starului român Teo Peter, a fost mediatizat intens şi a declanşat proteste ale publicului. Băsescu şi guvernul sunt sub o presiune politică substanţială pentru ca procesul să aibă loc într-o instanţă din România. În mod natural, având în vedere că procedurile judiciare ale Forţelor Navale (n.r. Marine Corps) împotriva fostului comandant de detaşament nici nu au început, chestiunea extrădării şi a ridicării imunităţii soldatului nici nu poate fi pusă în discuţie în acest moment. Cu toate acestea, premierul Tăriceanu şi ministrul de Externe Ungureanu ar putea cere întoarcerea soldatului, fiind posibil să repete promisiunea făcută mai devreme ambasadorului nostru de către Băsescu că fostul şef de detaşament va avea parte de un proces echidistant şi, indiferent de rezultat, nu va petrece nicio zi în închisoare în România”.
Administraţia Prezidenţială a precizat pentru Gândul că Traian Băsescu „a avut în mod constant în atenţie” cazul Teo Peter , conform purtătorului de cuvânt Valeriu Turcan. „Având în vedere refuzul părţii americane, preşedintele a întreprins demersuri în vederea revenirii în România a angajatului ambasadei pentru a fi judecat de instanţele din ţara noastră, urmând ca acesta să ispăşească pedeapsa în statul trimiţător (SUA). Ridicarea imunităţii şi locul detenţiei se stabilesc de autorităţile executive ale statului trimiţător (similar procedându-se şi în cazul fostului consul al României în Singapore)”, spune Turcan.
De asemenea , Turcan precizează că preşedintele a pledat „pentru asigurarea unei despăgubiri echitabile pentru familia Peter, în condiţiile în care reglementările militare americane aplicabile în asemenea cazuri prevedeau anumite plafoane considerate drept inacceptabile de către partea română. De altfel, vă pot spune că în contextul unui anumit blocaj în discuţiile bilaterale pe această temă, preşedintele chiar a evocat în mod ironic posibilitatea ca statul român să sprijine autorităţile americane cu 1 milion de dolari în vederea despăgubirii familiei lui Teo Peter”.
