Ministerul Finanțelor a transmis un răspuns oficial către Camera Deputaților privind impactul bugetar al măsurilor fiscale introduse prin controversata Ordonanță „trenuleț” (OUG 156/2024). Documentul oferă cifre impresionante, dar rămâne vag în privința justificărilor și ignoră unele întrebări de fond esențiale pentru înțelegerea reală a efectelor acestor politici asupra economiei și mediului de afaceri.
7,11 miliarde lei: o sumă mare, dar cum a fost calculată?
Ministerul estimează un impact bugetar pozitiv de 7,11 miliarde lei în 2025, urcând la aproape 10 miliarde lei în 2028, din patru măsuri fiscale principale. Cea mai mare contribuție provine din eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, care ar aduce 3,94 miliarde lei în acest an.
Totuși, Ministerul nu oferă nicio analiză de impact detaliată, niciun model econometric sau simulare fiscală care să sprijine aceste cifre. Lipsa fundamentării ridică semne de întrebare asupra robusteței estimărilor și asupra sustenabilității încasărilor bugetare pe termen mediu și lung.
Răspunsuri vagi despre venituri deja colectate
În privința veniturilor deja colectate în urma implementării OUG 156/2024, Ministerul susține că ANAF a adus în plus 22,58 miliarde lei în primele 5 luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024. Însă doar o mică parte dintre aceste încasări sunt clar atribuite măsurilor noi:
- Impozitul pe construcții: 0,67 miliarde lei
- Majorarea impozitului pe dividende: 2,11 miliarde lei
Restul de peste 19 miliarde de lei în plus nu sunt explicate printr-un mecanism cauzal clar. Nu se știe dacă aceste sume provin din creșterea economică, inflație, eficiență ANAF sau alte măsuri fiscale. Această neclaritate alimentează suspiciunea că datele sunt folosite mai degrabă pentru validarea politică a deciziilor, nu pentru o analiză onestă.
Zero consultare, zero asumare
Un alt punct nevralgic este lipsa totală a consultării reale cu mediul privat. Deși întrebat explicit despre acest aspect, Ministerul Finanțelor nu răspunde direct. În schimb, invocă jaloane din PNRR și directive europene, fără să abordeze problema lipsei transparenței decizionale sau efectele pe care aceste măsuri le pot avea asupra investițiilor și locurilor de muncă.
Jargon birocratic în loc de viziune
Când vine vorba de planurile pe termen mediu pentru reducerea deficitului bugetar, răspunsul Ministerului este o înșiruire de formulări generale și trimiteri la planuri abstracte, precum Planul Bugetar-Structural Național sau jaloane PNRR, fără a menționa soluții concrete care să nu afecteze suplimentar mediul privat.
Nicio referire la combaterea evaziunii, digitalizarea ANAF, reformarea aparatului bugetar sau măsuri de stimulare a creșterii economice – toate acestea fiind posibile alternative la supraimpozitare.
Un buget echilibrat pe hârtie, dar cu prețul impredictibilității fiscale
Cifrele avansate de Ministerul Finanțelor pot părea promițătoare la prima vedere, dar ascund mai multe probleme decât rezolvă: lipsa de transparență în calcule, absența consultării mediului privat, ignorarea efectelor sociale ale eliminării facilităților fiscale și o viziune confuză privind sustenabilitatea.
Într-un context economic în care investitorii cer stabilitate, iar contribuabilii așteaptă echitate, răspunsul Ministerului nu oferă nici liniște, nici claritate. Doar o notă de plată tot mai mare pentru economia reală.
Box: Cele mai mari măsuri de impact
- Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, industria alimentară: +3,94 mld. lei
- Introducerea impozitului pe construcții: +1,02 mld. lei
- Micșorarea plafonului pentru microîntreprinderi: +0,75 mld. lei
- Creșterea impozitului pe dividende (de la 8% la 10%): +1,48 mld. lei
O dau prin invaluire cu trenulet ce alta data era dintr-o bucata tranteau accize pe motorina si benzina, se ducea in cresterea generala a preturilor inflatie „galaopanta”, mai tiparea niste bani de salarii si pensii. Ei cadeau in picioare, pacientul a fost salvat declarat, intre timp, decedat.
Prin cei mai loviti de trenuletul Dan-Bolojan cei mai infocati sustinatori ai lor pro-Europeni au ales sinuciderea financiar in grup votat aceiasi hoti au furat sub multe forme din pandemia pana in 2025 deghizati in salvatorii de extremisti, suveranisti, de rusi etc
I-au salvat de iesirea din UE de i-au rupt la buxunare
Parteneri pe -acu!Se plateste CASS la pensii, la chirii, pa profit, la dividende si la toate veniturile posibile inafara celor normale-pe salariu.Si totusi plang toti ca nu sunt bani.Medicamentele se cumpara la pret intreg, la medic, daca „doresti” te duci la cabinet privat…Mor oamenii cu zile.Totul se reduce la o simpla afirmatie-se FURA!Ni se fura munca noastra, a cetatenilor simpli!
Urmeaza multi ordonanta firme pe BG Bulgaria sau aiurea. Romania este stat UE.
Nu mai dați nici un leu afară! Sa vedeți cum se adună banii.
Stimati Parteneri,
Dorim sa vă aducem la cunoștință situația îngrijorătoare cu care se confruntă în prezent sectorul distribuției de medicamente.
Întârzierile la plată din partea Caselor de Asigurări de Sănătate Județene (CASJ), acumulate în ultima perioadă exercită o presiune tot mai mare asupra lanțului de aprovizionare – de la distribuție la retailul farmaceutic – cu riscul de a impacta accesul pacienților la tratamentele necesare, în condiții normale și sigure.
În ultimele luni, s-au înregistrat întârzieri semnificative în plata obligațiilor către furnizorii de medicamente aflați în relație contractuală cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate (CASJ), în paralel cu dificultăți în onorarea plăților de către spitale către distribuitori. Aceste evoluții apar într-un context deja fragil, marcat de multiple provocari, această situație slăbind capacitatea sectorului de a funcționa sustenabil si rezilient in fața unor noi șocuri, precum cel generat de blocajele în decontare.
Pentru luna iunie, estimările arată că plățile vor acoperi o parte nesemnificativa din necesar. Mai mult, există riscul ca, începând cu luna august, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să nu mai poată efectua plățile către furnizorii de servicii medicale și farmaceutice.
În acest context, credem că este esențial să menținem un dialog deschis și să căutăm împreună soluții viabile pentru a traversa această perioadă dificilă.
Ne dorim să rămânem în contact deschis în această perioadă, în spiritul colaborării și încrederii care ne-au unit până acum.
….
Totuși, multe categorii inalte dau in judecata și vor recupera toate tăierile din salarii, de ce nu pentru majoritate masa românească? Unii aruncă banii și alții sunt obligați să achite datoriile făcute fără acceptul lor că majoritate cetățeni români? De ce se menține oligarhia fabricata in cei 17 ani de UE și nu se pune punct la aceste escrocherii?
De ce nu se elimina toate discriminarile de impozitare si de calcul ale pensiilor ? Sau e guvern de fatalai ?
Tot pe eliminarea facilităților fiscale se bazează pentru reducerea deficitului bugetar? 🤣 Săracii! Să-i oprească cineva, că o dau în bară rău de tot!
Romania arata cum arata datorita securistilor tradatori de neam si tara si alogenilor care au dat Lovitura de Stat din Dec. 1989 la ordinul Ocultei Mondiale Soros. Ei, securistii servindu-i din acel moment pe stapanii copitati despicati externi si nu poporul, neamul si tara. Aceste lighioane belzebute fiind platite cu peste 7 miliarde de euro anual, banii platitorilor romani de taxe ci nu de stapanii lor satanici de afara. De aceea nici dupa 35 de asa zisa libertate democratica, tara si poporul au fost si mai mult afundate in Datorii Externe de peste 260 miliarde de euro. Cat timp acest cancer securist detine paine si cutitul in tara noastra, noi ca tara si popor o vom duce din ce in ce mai rau. Iar pana-n 2060 nici nu vom mai exista pe harta lumii.