”La finalul săptămânii trecute, cele 27 de state UE au oferit încă o dată lumii un spectacol trist, acela de a se bate ca chiorii pe tema bugetului comunitar. În prim-plan a fost ”clubul zgârciților” (Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia), de fapt marii câștigători ai construcției europene, care refuză nu numai să cheltuiască un euro în plus, ba chiar vor să-și reducă contribuția”, scrie Liberation sub titlul ”Bugetul european: ora reglării conturilor”.
”Sumele puse în joc nu sunt năucitoare: ele reprezintă 1% din Venitul Național Brut european, procent care ar trebui comparat cu cei 47% din aceeași sumă care sunt alocați în medie pentru cheltuielile naționale (43,2% în Germania și 56,5% în Franța…). Cei care sperau că ieșirea Marii Britanii, care a urât mereu tot ce părea a fi solidaritate financiară între săraci și bogați, va permite UE să se arate mai ambițioasă nu pot decât să fie dezamăgiți.
Summit-ul de la finalul săptămânii trecute, primul consacrat cadrului financiar multianual 2021-2027, s-a soldat cu un eșec, așa cum era si previzibil, câtă vreme s-au îndepărtat pozițiile bogaților egoiști și ale celor care vor ca UE să aibă mijloacele necesare dezvoltării. Va fi nevoie de încă două summituri suplimentare pentru a se ajunge la un minim acord.
Un buget european pentru ce?
Banii europeni sunt o compensație pentru deschiderea totală a frontierelor interne ale UE și pentru crearea Pieței Unice (fără a mai vorbi de moneda euro), deoarece cele care profită cel mai mult sunt țările mai competitive. Tratatele europene au prevăzut un minim de transferuri pentru țările mai sărace, pentru a le permite să recupereze din ecartul dezvoltării și să evite să devină simple colonii care absorb bunurile și serviciile venite din străinătate… Pe măsura dezvoltarii UE, acest buget s-a dezvoltat pentru a realiza convergența economică, însă și pentru a finanța noi competențe europene. Bugetul european este un indicator al gradului de solidaritate la care sunt dispuse statele membre, dar și un indicator al viziunii lor despre ce trebuie să fie Europa: o mare piață cu ceva solidaritate sau o federație în formare, cu transferurile bugetare pe care un asemenea proiect le implică…
Câți bani pentru bugetul comunitar?
Pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, suma a fost de 1033 de miliarde de euro (la valoarea din 2011), adică 1.12% din Venitul Național Brut însumat al statelor membre. Banii cheltuiți efectiv au fost 988 miliarde de euro, adică 1,03% Acest cadru financiar a marcat o ruptură, pentru că a fost primul care a fost mai redus decât cel precedent. Asta pentru că nu și-a propus niciun proiect de integrare suplimentară, spre deosebire de bugetele precedente. Ar trebui să ne amintim că bugetul pentru 1993-1999 (într-o UE cu 15 membri) a fost de 1,28% din PNB.
Însă chiar și cu 1,28% suntem departe de ceea ce ar trebui să fie un buget consecvent. În 1977, raportul MacDougall (un grup de experți contractați de Comisie) a recomandat un buget de 2-2,5%, constatând că regiunile cele mai bogate beneficiau în mod disproportionat de integrarea economică. Același raport mai spunea că, în cazul apariției unei monede unice, bugetul ar trebui să fie de 5-7% din PNB… De aceea Emmanuel Macron și-ar dori un buget de 2 sau 3% și spune că ”o Europa care are un buget in jur de 1%”, adică nivelul actual, ”nu are politici veritabile”.
Care sunt pozițiile?
Actualele negocieri sunt complicate de retragerea Marii Britanii, care a provocat o pierdere la buget de 10-12 miliarde de euro pe an. În lipsa unui proiect clar pe care să-l prezinte statelor membre, Comisia Juncker a propus, în mai 2018, să se facă reduceri de cheltuieli la Politica Agricolă Comună și la fondurile regionale, pentru a se limita astfel bugetul la 1,114% din PNB, incluzând aici și politica ajutoarelor de dezvoltare.
Însă Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia au cerut să nu se depășească 1% din PNB, ceea ce ar face necesare reduceri la politicile tradiționale (politica agricolă și ajutoarele regionale). ”UE trebuie să se concentreze mai puțin pe domeniile tradiționale, precum agricultura, și mai mult pe marile provocări ale epocii noastre, precum schimbările climatice și migrația”, a spus premierul olandez Mark Rutte, pe 14 februarie. Această țară vrea să profite de Brexit pentru a încheie Politica Agricolă Comună, pe care dorește să o renaționalizeze, iar asta pentru că Olanda are cu ce, și mai vrea să elimine transferurile financiare la țările cele mai sărace.
Belgianul Charles Michel, președintele Consiliului European, a încercat compromisul propunând un nuget limitat la 1,074% din PNB, cu 80 de miliarde mai mic decât cel actual. Pentru a fi pe placul Franței și a țărilor mai sărace, el a majorat puțin bugetul pentru politica agricolă și pentru fondurile structurale (la 61% din bugetul total), însă nu a avut de ales decât să reducă din noile politici (apărare, spațiu, digital, controlul frontierelor, mediu).
De ce sunt dificile negocierile?
Pentru că baierele pungii sunt ținute de guverne și de parlamentele naționale. Autonomia bugetară a UE aproape că nu există, cu excepția impozitelor europene, ceea ce plasează UE în zona organizațiilor interguvernamentale clasice, precum ONU, care sunt alimentate prin contribuțiile statelor membre. La început, bugetul era alimentat doar din resurse proprii, care nu depindeau de statele membre: taxe vamale și agricole la intrarea pe teritoriul european. Însă liberalizarea comerțului mondial a redus aproape la zero aceste surse. În loc să creeze noi resurse care să nu depinda de bugetele naționale, UE a inventat TVA-ul, la începutul anilor 1980, un TVA care seamănă foarte puțin cu cel național. Apoi, în 1988 s-a recurs la o contribuție raportată la PNB, bazată pe bogăția națională a statelor. Azi, bugetul european este alimentat prin PNB în proporție de 71%, iar prin TVA în proporție de 12%.
Fiecare stat poate calcula cât îl costă Europa făcând o comparație între cât contribuie și cât primește ca finanțare UE. Însă acest calcul este o invenție britanică care nu are sens, pentru că nu ține cont de beneficiile aduse de existența pietei unice. De exemplu, fondurile regionale pentru statele mai sărace permit construirea unei autostrăzi de către o companie franceză, autostradă pe care vor merge camioane germane care vor transporta mașini de spălat suedeze… Însa se pare că acest aspect nu contează în politica națională a celor bogați (Germania, Austria, Danemarca, Suedia, Olanda), care au cerut și au obținut o reducere a contribuției lor.
Pentru a readuce independența bugetului UE și pentru a ieși din aceste bătălii epuizante, Comisia și Charles Michel susțin ideea de a crea două noi resurse proprii: o taxă pe plastic și produse nereciclate și o parte din taxele pentru emisiile de carbon. Franța vrea și alocarea la bugetul UE a viitoarei taxe colectate de la companiile digitale și a texei pe carbon.
Care este raportul de forțe?
În mod inteligent, Comisia Ursulei von der Leyen a arătat că bugetul pe care-l propune are un scop politic limpede, ceea ce va complica situația statelor zgârcite: este vorba de finanțarea tranziției ecologice (25% din cheltuieli), însă și asigurarea unui loc al UE în lume (apărare, digital, spațiu, etc.). Von der Leyen poate conta pe sprijinul Franței și al celor 17 state ”prietene ale coeziunii”. Însă proiectul de buget are nevoie de unanimitate. Țările mai ambițioase pot conta și pe sprijinul Parlamentului European, care va trebui să-și dea acordul pe proiectul final. Partida de poker e abia la început… ”
Sper din tot sufletul ca tarilor bogate din vestul Europei sa li se intample ceva foarte nasol vreodata si sa se aleaga praful de bogatia si aroganta lor
România nu este nici pe departe un exemplu pozitiv în ceea ce privește gradul de absorbție al fondurilor europene. Cu toate acestea,în perioada 2007-2019 au intrat în țară sume importante de bani europeni,cca 55 miliarde euro
Romania contribuie anual cu aproximativ 1.2 miliarde de euro la bugetul UE si primeste in medie 4 miliarde.
Romania a contribuit in cei aproape 13 ani de la aderare cu aproximativ 18 miliarde euro si a primit aproximativ 55 de miliarde de euro, deci un plus de 37 de miliarde de euro.
„Din actualul cadru Financiar Multianual al UE – 2014-2020- România a primit puțin peste 13 miliarde de euro, din care mare parte – 4,78 miliarde euro – sunt banii din Fondul European pentru garantare Agricolă (FEGA), plățile drecte la hectar primite de fermieri în funcție de suprafețele de terenuri agricole, fără să fie nevoie de proiecte europene”
Fara banii europeni,nu am avea agricultura !Plus ca banii/avutia Romaniei se irosesc pe un comert exterior cu sold negativ de zeci de ani de zile..
G.A.D.O.S = D.O.S.+ G.Aw= dosim ce tragem prin orice metoda! Germania, Austria, Danemarca, Suedia, Olanda) sunt cele 4 care au pus piciorul pe gatlejul romaniei plus una care deja taie si spanzura(haustrica) de ani de zile in patria romaneasca! Ma mir ca nu e finlandezia in acelasi grup, poate au ocolit-o intentionat dar e realitate.
@Surdan
Ia foloseste-ti neuronul si gandeste-te cum se intorc banii veniti de la UE inapoi la multinationalele din vest! Mai lasa lozincile servite de smecherii din occident! Aici nu ramane mai nimic. Asta a fost de fapt si rostul UE, sa dreneze tot de la est la vest. Gorbi stie, ca doar el a semnat pactul cu nemtii cand a vandut estul la taraba.
la steapta plutonu de executie cu ghilotina pa stadion, pa juma da buletin tataru asta nespalat besescu petrov1. Instaurat sa apere fabricile si uzinele, tataru lea daramat si lasat fara mancare pa masa milioane de familii cu copii. A daramat tataru propietate ce nu era alui. Propietati la care tataru avea obligatia ultimativa de a le apara de dusmani, tomna el lea daramat si vandut strainilor.
Tataru besescu petrov1 tradator de tara, extrem de impertinent, obraznic si nesimtit, precum tot neamu lui de lepre. Poporul va iesi cu furcile dupa voi. Astea nu se uita, nu se iarta. Viermilor.
Mitofagi,la propriu si la figurat,meschini,trancanitori degeaba,clica de interese,grofi si cetateni de rang 2,ridicoli,la asta se rezuma.Principiile infiintarii UE,din cauza specimenelor inutile dar platite bine de statele,mereu lasate in urma pentru niscaiva firmituri ramase de la masa lor,au fost terfelite de mult!Am ajuns doar un numar,pentru a „intregi”o forma,ce nu mai are demult continut,vezi bre…xit,o punga si o participare.Cand se vor trezi cei mici ca cei mari nu exista fara ei atunci mai vorbim.
Neocolianismul in editie revizuita si imbunatatita se vadeste usor sub forma eufemistica „tari bogate ,tari sarace” cele din urma fiind din Europa de est si centrala,sosite prada sigura la masa „imparatilor”.Germania, Franta, au fost imperii coloniale, Olanda a avut si ea razboiul cu burii si detine Rep.Sud Africana de unde cu britanicii a sustra bogatii, diamante etc, Belgia avea si ea un Congo belgian si s-a batut cu Germania pe niste colonii Ruanda si Burgundi,AUstria fost imperiu ,pana si Suedia nu a scapat familiilor domnitoare ale Europei cu sorginte in Mesopotamia ;si daca ar fi sa ne luam dupa David Icke,multe le placeau reptilienilor blonzii cu ochi albastri ca dovada ca tarile nordice platesc si ele tributul metisarii, politicii metisarii etc.Suedia nu s eputea ridica prin „educatie”cum se pretinde ,reptielienii au intuit si dorit ca rasa alba sa dispara,fiind inamicii ei.Asadar, aceste imperii si colonialisti au strans de pe continente si nu au dreptul ca actualmente sa calce in picioare tari suverane ,oferind un spectacol nu trist ci dezgustator si revoltator.De lozincile UE s-a ales praful,nu au fost niciodata adevarate.Este o fatalitate a Romaniei ca nu are oameni demni, cu spirit patriotic si national, tot timpul tradatorii au invocat ca e otara”mica” si deci satelit al celor puternici.Un neadevar,Olanda -Netherlands tara prostitutiei si a drogurilor are 1/4 din teritoriu sub nivel,dar dins ec.13 isi dezvolta caile maritime Amsterdamul, ulterior Roterdamul.Ce facea Ro in sec 13?Se coagula a tinut secole piept jafurilor otomane,aparand inclusiv”crestinatatea vestica,care habar nu avea ci facea negot si jefuia coloniile etc.Ro.nu trebuie sa admita umilinta ,discriminarea sub nici-o forma ,a fost jefuita suficient si este dupa 89, tocmai de infumuratii si clica asa zisilor bogati si puternici ce-si fac din jafuri si dominatie-merite.