Întrebat de un reporter, marţi, dacă este îngrijorat de pierderile recente ale dolarului, Trump a răspuns:
„Nu, cred că este grozav” şi a invocat afacerile pe care le fac Statele Unite, fără să ofere mai multe detalii.
Remarcile sale au atras o reacţie rapidă pe piaţă, euro trecând de 1,20 dolari.
Aurul a crescut de asemenea puternic faţă de moneda americană, atingând un nivel record, menţionează dpa.
China şi Japonia date ca exemplu
„Dacă ne uităm la China şi Japonia, mă luptam cu ele cu înverşunare pentru că mereu voiau să devalorizeze”, a spus el.
Este vorba de rezultatul unor condiţii economice diferite şi de politici diferite ale ratei dobânzii.
Anterior, președintele american s-a pronunțat în favoarea unui dolar mai slab.
Cu un dolar puternic, nu se pot face afaceri. Turiştii străini ar înceta să mai vină în SUA, a spus el.
Trump a recunoscut însă și că un dolar puternic ajută la reducerea inflaţiei.
Un dolar mai slab poate stimula cererea din străinătate, ducând la exporturi mai mari pe termen scurt şi sprijinind creşterea economică.
Slăbiciunea excesivă a monedei însă poate complica eforturile de combatere a inflaţiei.
Cresc costul bunurilor importate pentru consumatorii americani şi scumpesc călătoriile în străinătate, mai menţionează dpa.
Ascensiunea crypto în 2025 a atras comparații cu bulele financiare speculative, urmate de o corecție catastrofală,vezi criza sub prime
Dolarul nu se mai justifica ca moneda de rezerva,e doar o chestie de timp pana la o noua criza financiara globala
Ascensiunea crypto în 2025 a atras comparații cu bulele financiare speculative., urmate de o corecție catastrofală,vezi criza sub prime
Dolarul nu se mai justifica ca moneda de rezerva,e doar o chestie de timp pana la o noua criz financiara globala
Statele Unite nu își pot șterge datoria, nu pot intra în incapacitate de plată și nu pot abandona dolarul, dar pot schimba însăși forma banilor, mutând centrul de greutate al sistemului acolo unde regulile nu au fost încă stabilite definitiv.
Vorbim despre o suprastructură a criptomonedelor peste dolar.
Trăim într-un moment în care banii încetează să mai fie doar un mijloc de schimb și devin un instrument de putere și control. Aceste schimbări nu sunt anunțate în avans.
A înțelege ce se întâmplă și a pune întrebări incomode astăzi nu este o teorie a conspirației, ci o abilitate de bază. Istoria nu se va întâmpla mai târziu. Se desfășoară chiar acum.
SUA nu „fug” spre criptomonede. Se retrag către o nouă linie de apărare, unde regulile nu au fost încă complet definite și restricțiile tradiționale nu se aplică. Aceasta nu este o salvare de ultim moment, ci o încercare de a păcăli sistemul fără a-l încălca public.
Ca în cazul tuturor schimbărilor din epocile anterioare, masele vor fi ultimele care vor vedea rezultatele. Între timp, unele țări acumulează aur, altele – coduri și infrastructură.
Sistemul financiar se schimbă, fie că ne place sau nu – singura întrebare este dacă înțelegem jocul în care jucăm.
Prin urmare, asistăm la formarea a două modele concurente.
Primul este centrat pe aur, în care banii sunt din nou legați de un activ fizic care nu poate fi înghețat, tipărit sau rescris printr-o singură decizie de reglementare. Acest model este promovat de China, Rusia și țările BRICS.
Al doilea este modelul dolarului digital, în care banii devin parte a unui mediu programabil, iar încrederea este înlocuită de infrastructură. Statele Unite construiesc treptat acest model, fără a face declarații grandioase.
Și aici criptomoneda încetează să mai fie un experiment marginal și devine un instrument al geopoliticii.
Rusia, China și India și-au mărit sistematic rezervele de aur și valută în ultimii ani. SUA, însă, adoptă abordarea opusă. Nu readuc dolarul la aur – în schimb, încearcă să digitalizeze încrederea transformând dolarul într-un instrument financiar programabil. Criptomoneda, în acest context, nu reprezintă o amenințare la adresa statului, ci mai degrabă o posibilă extindere a acestuia.
Infrastructura criptomonedelor rezolvă mai multe probleme simultan:
permite extinderea masei monetare fără presiune directă asupra economiei interne;
creează iluzia neutralității – emitenții sunt privați, nu de stat;
transferă controlul către planul codului, licențelor și reglementărilor;
face dolarul global nu doar ca monedă, ci și ca protocol.
Criptodolarul este o obligație de creanță încorporată în infrastructura digitală. Și aici SUA se simte încrezătoare: controlează contururile tehnologice, juridice și financiare fundamentale ale acestei lumi.
Spre deosebire de China și țările BRICS, care pariază pe aurul fizic și pe revenirea acestuia ca ancoră pentru sistemul financiar, Statele Unite adoptă o cale diferită. Nu își măresc agresiv rezervele de aur. În schimb, Washingtonul permite și încurajează de facto creșterea monedelor stabile denominate în dolari – active digitale ancorate în dolar și garantate de obligațiuni ale Trezoreriei SUA.
Formal, este o afacere privată. În realitate, este o componentă externă a sistemului financiar american, în afara responsabilității directe a statului: dacă o parte din plățile, economiile și rezervele globale sunt transferate în criptodolari, povara deservirii datoriei americane va fi distribuită automat între toți deținătorii acestor instrumente digitale.
Nu prin neîndeplinire a obligațiilor.
Nu prin confiscare directă.
Ci prin eroziunea inflaționistă a valorii, exportate în afara SUA.
E atat de ‘grozava’ incat este ‘roz’. D’aia bancile si fondurile de investitii actioneaza discret, achizitionand aur. Dolarul nu va disparea maine, dar istoria arata ca statutul de rezerva nu se pierde instantaneu, se dizolva! Lumea se intreapta incet catre un sistem cu mai multi piloni: putin din dolari, putin din aur si putin din monede si active alternative.
La 30.000 de miliarde de dolari datorie, sigur ca o duce bineee 😄
Cate miliarde de eurodolari vinde anual SUA ?
Prețul aurului a depășit pragul de 5.000 de dolari uncia in ian 2026 marcând un nou maxim istoric pe piețele internaționale,deci dolarul este in corzi