Trump și mizele primului său turneu extern

Prin tradiţie, primele vizite în străinătate ale preşedinţilor americani au o semnificaţie simbolică importantă, cu atât mai mult când vine vorba de primele lor 100 de zile la Casa Albă. Totuşi, spre deosebire de ultimii săi predecesori, Donald Trump nu a făcut nicio călătorie externă. Astfel, în primele sale patru luni de preşedinţie, Barack Obama a vizitat zece ţări, iar George W. Bush a mers în Canada şi Mexic.

În ce-l priveşte, Trump face primii săi paşi pe scena internaţională la sfârşitul acestei săptămâni. S-a deplasat în Arabia Saudită, apoi în Israel, Vatican (fiind primit de Papă), Bruxelles (la „summitul“ NATO) şi Taormina (Sicilia, pentru reuniunea G-7). Pe agendă s-au adăugat şi întâlnirile cu regele Belgiei, Philippe, cu premierul acestei ţări, Charles Michel, gazdele „summitului“ NATO, şi va avea „un lung dejun“ cu noul preşedinte francez, Emmanuel Macron.

Ruptură cu epoca Obama

Aşadar, prima regiune aleasă este Orientul Mijlociu, drept pentru care revenim la amintita semnificaţie simbolică a călătoriilor internaţionale din debutul unui preşedinte american şi, evident, la mizele lor. Pe urmă, alegând Arabia Saudită şi Israelul ca prime etape, Trump provoacă o ruptură cu epoca Obama, ştiut fiind că, atât Israelul, cât şi Arabia Saudită au avut relaţii încordate cu preşedintele democrat, căruia îi reproşau că este mai puţin preocupat de aliaţii tradiţionali ai SUA decât de realizarea unui acord cu Iranul în privinţa programului său nuclear. În fine, în acest prim turneu extern preşedintele american merge în locurile sfinte ale celor trei mari religii monoteiste: Arabia Saudită, Israel şi Vatican.

Premieră istorică

Evidenta schimbare faţă de perioada Obama este clară în cazul Arabiei Saudite, noutatea în cazul acestei etape reprezentând-o faptul că Trump are o „întâlnire cu adevărat istorică“, aşa cum o apreciază, cu conducători din întreaga lume islamică. După ştiinţa mea este o premieră în istoria Casei Albe, SUA fiind un aliat istoric al statelor sunnite, şi în acest domeniu preşedintele în exerciţiu distanţându-se de predecesorul lui. „Arabia Saudită este ţara care adăposteşte cele două situri sfinte ale islamului“. „Acolo vom începe să construim noile baze ale cooperării şi susţinerii aliaţilor noştri musulmani pentru a combate extremismul, terorismul şi violenţa şi să pregătim un viitor mai drept şi mai optimist pentru tinerii musulmani din aceste ţări“, spunea el.

Israelul – moment de răscruce

Să notăm că, deşi nu au relaţii diplomatice, Israelul şi Arabia Saudită se regăsesc adeseori de aceeaşi parte a baricadei în cazul unor probleme din zonă. Am în vedere cazul Siriei, cel al Iranului sau al unor grupări precum Fraţii Musulmani din Egipt, cu filiale în unele ţări arabe, şi mai ales Statul Islamic. De altfel, ele întreţin relaţii oficioase: un general saudit în retragere, Anwar Eshki, şi directorul general din MAE isrealian, Dore Gold, s-au văzut anul trecut, în iulie, în Ierusalimul de Vest, şi la Washington, cu un an înainte, ei evocând procesul de pace israelo-palestinian aflat în punct mort.

Trump vrea să facă din a doua etapă (Israelul, 22 mai) a primului său turneu extern un moment de răscruce, prin reactualizarea faimei SUA de a avea rolul de mediator unic în dosarul israelo-palestinian, unul eficient şi pragmatic, şi a şi făcut primele demersuri: la jumătatea lunii februarie l-a primit la Casa Albă pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, iar după şase săptămâni a făcut la fel cu liderul palestinian, Mahmmud Abbas, cu ambii urmând să se revadă curând.

Întâlnindu-l pe Abbas la Casa Albă, el i-a dat asigurări că vrea „să facă pace între Israel şi palestinieni“. „O vom face!“, a spus Trump, prezentându-se ca „un realizator de acorduri“ şi apreciind că un tratat de pace va fi „onest (…), poate mai puţin dificil decât cred, de ani de zile, oamenii“. Este vorba de unul dintre cele mai vechi conflicte ale lumii de azi, în care poziţiile părţilor nu au fost niciodată atât de îndepărtate şi în care preşedinţii americani şi-au rupt dinţii, cum scria un confrate. În ce mă priveşte, ceva mă face să cred că Trump ar putea să realizeze nişte paşi concreţi. Oricum, aici miza este mai mult decât uriaşă, iar faptul că el vrea să abordeze criza frontal şi de la început poate fi un semn bun.

În primele sale patru luni de preşedinţie, George W. Bush a mers în Canada şi Mexic, iar Barack Obama a vizitat zece ţări

Discuție la Vatican, cu multe mize

Etapa Vatican, în care, în dimineaţa zilei de 24 mai, Papa Francisc îl va primi pe Trump nu este mai puţin importantă din multe puncte de vedere. Astfel, când pe 4 mai anunţa primul său turneu extern, şeful Casei Albe vorbea despre „un loc pe care cardinalii mei îl iubesc cu adevărat“. Imediat, agenţiile de ştiri au amintit că, încă din februarie 2016, pe când el era candidat prezidenţial, Papa a spus că „o persoană care vrea să construiască ziduri, şi nu poduri, nu este creştină“, ceea ce a provocat reacţia dură a lui Trump, care aprecia drept „ruşinos“ faptul că un responsabil religios „pune la îndoială credinţa unei persoane“.

Când Trump a depus jurământul, Papa s-a rugat ca deciziile lui să fie „ghidate de bogatele valori spirituale şi etice“ ale poporului american, marcate de „grija faţă de cei săraci şi excluşi“. Acum, Trump s-a declarat „nerăbdător“ să se întâlnească cu Francisc, care a spus că primeşte în audienţă toţi şefii de stat care vor acest lucru. Oricum, discuţia celor doi va fi foarte încărcată, cu multe mize, ştiindu-se bine mulţimea uriaşă de catolici care ascultă de Papă.

Un turneu important

Prezenţa lui Trump la „summitul“ NATO ( 25 mai), organizaţie pe care la început a considerat-o „învechită“, pentru ca apoi să retracteze opinia, este mai curând una de rutină: el va repeta cererea sa ca toate statele membre să aloce 2% din PIB pentru apărare, după care le va reaminti să contribuie mai mult la operaţiunile militare la care iau parte. La fel, reuniunea G-7 de la Taormina, unde, spre deosebire de NATO, noua optică a noului preşedinte american nu va suferi viraje, deşi cele două zile ( 26-27 mai) pot oferi surprize chiar din partea lui.

Personal, cred că acest prim turneu extern al lui Donald Trump îşi are centrul de greutate în Orientul Mijlociu, cu componentele sale de impact global – pacea israelo-palestiniană (arabă) şi consolidarea frontului cu Statul Islamic, făcând din cooperarea cu statele musulmane sunnite pilonul pricipal -, în care SUA să fie pivotul principal incontestabil. Este un obiectiv conform cu felul de a fi, de a gândi şi de a acţiona al celui de-al 45-lea preşedinte american.

Schimbare la vârful Hamas

Două evenimente importante în preambulul turneului lui Donald Trump: întâlnirea Mahmoud Abbas-Trump şi alegerea unui nou lider suprem al grupării Hamas, Ismail Haniyeh, apropiat de aripa militară a mişcării, însă considerat moderat. Imediat, Hamas a emis un nou „Document de Principii Generale şi politici“ care poate debloca procesul de reconciliere dintre organizaţiile Hamas (catalogată drept teroristă) şi Fatah. Reconcilierea este un prim pas spre deblocarea procesului de pace cu Israelul.

Arme pentru saudiţi

Vineri, 12 mai, un oficial de la Casa Albă a anunțat, sub condiția anonimatului, că Arabia Saudită şi SUA vor încheia un contract pentru livrarea de armament american în valoare de 100 de miliarde de dolari. Semnarea contractului poate avea loc în timpul vizitei lui Trump. Sursa a indicat că Arabia Saudită are în vedere achiziționarea de arme din SUA în valoare de peste 300 miliarde de dolari pe parcursul următorului deceniu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.