Trump bulversează iar Europa

Administrația Trump intenționează să oprească programele de asistență de securitate de lungă durată pentru Europa, inclusiv o inițiativă de fortificare a flancului estic al continentului împotriva unui potențial atac din partea Rusiei, în timp ce încearcă să redefiniască rolul Washingtonului în cadrul NATO, potrivit a șase persoane familiarizate cu situația.

Decizia ar avea un impact asupra ajutorului militar în valoare de sute de milioane de dolari pe care se bazează unii dintre cei mai vulnerabili membri ai alianței. Decizia i-a alarmat pe aliații SUA care se luptă să înțeleagă politica administrației față de Europa și principalul său adversar de la Kremlin, după ce președintele Donald Trump, dornic de un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina, l-a salvat pe liderul său schimbător, Vladimir Putin, din izolarea diplomatică. Între timp, parlamentarii americani sunt nedumeriți de această mișcare.

„Rușilor le pasă cu adevărat doar de dolarii americani, de trupele americane și de steagul american”, a spus un oficial european îngrijorat de semnalul pe care l-ar trimite Moscovei o reducere a ajutorului american. Ca și alții, această persoană a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta o chestiune sensibilă.

Într-o declarație, Casa Albă a declarat că decizia sa de a reduce asistența de securitate a fost „coordonată” cu europenii și este în concordanță atât cu ordinul executiv al lui Trump de a reevalua ajutorul extern al SUA, cât și cu „accentul său de lungă durată pe asigurarea că Europa își asumă o mai mare responsabilitate pentru propria apărare”.

„Europa a intensificat eforturile”, se arată în declarație. „… Suntem încântați de faptul că aliații europeni își asumă mai multe inițiative de apărare.”

Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Trump a oscilat în abordarea sa față de Europa pe fondul conflictului îndelungat din Ucraina, manifestând atât frustrare, cât și căldură față de Putin, susținând în același timp planurile de a sprijini Kievul prin vânzări de arme americane și garanții de securitate.

Pentagonul sub Trump a transmis, de asemenea, semnale mixte, au declarat mai multe persoane familiarizate cu problema. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, s-a întâlnit în iulie cu liderii celor trei națiuni baltice care se învecinează cu Rusia – Estonia, Letonia și Lituania – și a lăudat eforturile lor de a crește cheltuielile pentru apărare. Dar, în culise, biroul de politici al Departamentului Apărării a fost agresiv în eforturile sale de a pune capăt anumitor programe de sprijin.

Decizia administrației a fost relatată anterior de Financial Times.

În Congresul condus de republicani, unde sprijinul bipartizan pentru NATO și Ucraina rămâne puternic, consilierii și-au exprimat confuzia cu privire la planul administrației. Aceștia au spus că nu este clar exact cât de mult va fi afectată finanțarea și dacă vreunul dintre banii vizați este legat de Ucraina. Un consilier al Senatului a declarat că Departamentul Apărării nu a oferit parlamentarilor o informare pe această temă, în ciuda solicitărilor de a face acest lucru.

David Baker, șeful Pentagonului pentru Europa și politica NATO, a informat un grup de oficiali europeni în domeniul apărării despre decizia luată la sfârșitul săptămânii trecute, atribuind schimbarea priorităților schimbătoare din cadrul administrației, au declarat persoane familiarizate cu problema.

Printre programele care vor fi suspendate se numără Inițiativa de Securitate Baltică, un efort de a consolida aceste trei națiuni cu bani pentru infrastructură și instruire militară. În cadrul NATO, Estonia, Lituania și Letonia cheltuiesc printre cele mai mari părți din PIB-ul lor pentru apărare, dar au economii relativ mici, ceea ce face ca finanțarea SUA să fie extrem de importantă pentru ele.

Programul a început în 2018 și aproape și-a dublat dimensiunea de atunci, a declarat Lauren Speranza, fost consilier al secretarului Apărării, Lloyd Austin, și acum membru al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene. Banii reprezintă o demonstrație simbolică de sprijin pentru apărarea acestor țări, a spus ea, protejând în același timp împotriva posibilității unui atac rusesc.

„Este pentru a împiedica SUA să meargă vreodată acolo pentru a lupta pentru a-și îndeplini obligațiile față de NATO”, a spus Speranza.

La începutul acestei veri, Comisia de Credite Bugetare a Senatului a adoptat 225 de milioane de dolari pentru inițiativa privind țările baltice în cadrul proiectului său de lege privind cheltuielile pentru apărare, deși legislația nu a fost încă supusă votului în fața plenului camerei.

Deși problema asistenței de securitate nu a fost abordată în detaliu în timpul întâlnirii lui Hegseth cu miniștrii apărării din țările baltice, aceștia au încercat să susțină că Statele Unite ar trebui să mențină o prezență a trupelor în țările lor – considerată ca fiind o descurajare mult mai importantă împotriva Rusiei.

Colby conduce, de asemenea, o revizuire a posturii forțelor americane la nivel global, despre care oficialii europeni se așteaptă pe scară largă să se concretizeze printr-o prezență militară americană mai mică pe continent.

În timpul unei vizite a președintelui Poloniei la Casa Albă, miercuri, Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage trupe din țară, un susținător apropiat al țărilor baltice, deși a recunoscut că administrația s-a gândit să facă acest lucru în altă parte.

„Dacă se întâmplă ceva”, a spus Trump, „vom pune mai multe acolo”.

Nu a fost imediat clar ce alte programe se confruntă cu reduceri sau când se vor epuiza banii autorizați anterior de Congres. Fondurile rămase în cadrul programelor pot fi cheltuite până în octombrie 2026.

Decizia va provoca probabil reacții negative din partea Congresului, unde parlamentarii ambelor partide sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că administrația Trump nu cheltuiește banii așa cum sunt redactați în lege, inclusiv o solicitare de ultim moment de a nu trimite aproximativ 5 miliarde de dolari în ajutor extern aprobat anterior de parlamentari.

Un motiv de îngrijorare pentru Capitol Hill, au declarat persoane familiarizate cu situația, este faptul că, chiar dacă parlamentarii ar aproba bani pentru programele de securitate europene, Departamentul Apărării ar putea redirecționa finanțarea fără contribuția lor, un proces cunoscut sub numele de „reprogramare” care permite Pentagonului să transfere sume mici de bani fără aprobarea Congresului în anumite cazuri.