La capătul unei săptămâni de așteptare, cu amânări succesive, ministrul Justiției Tudorel Toader a dat publicității miercuri seară un comunicat în care explică procedura de numire a lui Augustin Lazăr ca procuror general, cu tot traseul, dar fără a prezenta cel mai important document despre care s-a vorbit în ultimele zile.
Comunicatul dezvăluie că în dosarul de numire a lui Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului municipiului Sibiu de la acea dată, Klaus Werner Iohannis.
„La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia”, se arată în comunicat.
Tudorel Toader nu publică însă și documentul în cauză.
Toader anunță că transmite către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției și cere CSM să aprecieze dacă sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise.
Totodată, în comunicat se mai spune că „nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială”.
COMUNICATUL INTEGRAL
Precizari privind numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr
Numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr
Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018.
- Anunțul de recrutare
17 Februarie 2016 – pe site-ul Ministerului Justiției, a fost postat anunțul cu privire la declanșarea procedurii de recrutare pentru ocuparea funcției de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anunțul de recrutare a fost însoțit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea funcției de Procuror General, iar la capitolul Condiții prevăzute de lege sunt enumerate următoarele: (a) Vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror (b) Calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare; (c) Nu au fost sancționați în ultimii 3 ani.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost data de 16 martie 2018.
- Candidați
15-16 Martie 2018 – la registratura Ministerului Justiției au fost înregistrate 4 candidaturi pentru funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, printre care și a procurorului Augustin Lazăr.
- Selecția de către Ministrul Justiției
21 martie 2016 – data programată pentru dialogul domnului procuror Augustin Lazăr cu ministrul justiției.
01 aprilie 2016 – Ministrul Justiției a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii propunerea de numire funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a domnului procuror Augustin Lazăr, pentru o perioadă de 3 ani.
- Avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006, ”în vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.
21 Aprilie 2016 – prin Hotărârea 258, secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului justiției de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr.
- Numirea în funcția de procuror general
28 Aprilie 2016 – Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr.
PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE
- Dosarul de candidatură
Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiției printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcția Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au atașat doar un curriculum vitae și o scrisoare de intenție.
Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.
La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informații referitoare la cei 4 candidați cu referire expresă la: vechimea în funcția de judecător/procuror, calificativul obținut la ultima evaluare a activității profesionale și eventualele sancțiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns și niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.
- Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire
În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.
Această cerință este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.
Pentru clarificarea aspectelor menționate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiției s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situația evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziție rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de către domnul Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare…” Documentul este emis la un an de la numirea în funcție – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.
Astfel, ministrul justiției a făcut propunerea de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale.
La data de 28 Aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, capitolul Condiții prevăzute de lege, și anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.
- Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr
Față de situația identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conține doar dată luării la cunoștință a evaluării, și anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiției).
Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuție înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcția de președinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activității profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilității președintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel și înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007”.
Nu avem cunoștință dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcție și la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deținea, de drept, poziția de președinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere şi un membru supleant.
Cu toate acestea, raportul de evaluare a activității profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, și nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.
- Avizul Consiliului Superior al Magistraturii
21 aprilie 2016 – Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reține următoarele:
”Din înscrisurile atașate, respectiv, propunerea ministrului justiției, referatul Direcției resurse umane și organizare, declarațiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportata la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, declarația pe propria răspundere, de neapartenență la serviciile de informații înainte de anul 1990 și declarația de interese, precum și proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curriculum vitae, al candidatului și 12 lucrări relevante întocmite de acesta în desfășurarea activității, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 211 alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere…..”
Aceste documente la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Raportat la prevederile art. 211 , având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiției, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.
Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresa transmisă de Ministerul Justiției către CSM, este menționată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.
- Lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității de către candidați
În dosarul candidatului de la Ministerul Justiției nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.
Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.
În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.
La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției”
Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 – Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire.
- Atribuțiile Președintelui
Conform dispozițiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.
Dacă Președintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că își putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.
Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială. Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general.
Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.
Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, în forma și în ordinea identificată, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. În același timp, atașez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr.
Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.
kka makka!Avea dreptate Nistorescu,brebenelul de la Justitie e un mincinos patologic!Sau poate dormea cu dovada sub cap si a extras-o securitatea…
E foarte precaut Toader, eu sunt convins ca dosarul pe care l-a transmis la CSM contine actele cu pricina (si le-a dat si-o palma procurorilor din CSM cu ocazia asta, la modul ca „Ia uitati-va aici in baza caror acte l-ati validat voi pe Lazar!?!” . Si eu ma cam intrebam daca nu cumva e mai bine sa-si ia o masura de siguranta inainte de a publica dosarul lui Lazar (la cat de nemernici si la ce spate au cei din „tabara adversa” te poti astepta la orice). Acuma, cartoful fierbinte e la CSM. Daca CSM (sectia de procurori) spune ceea ce si-ar dori din inima sa spuna „Nu, nu suntem de acord cu publicarea!” atunci oamenii s-ar intreba „Da` de ce sa nu se publice, ce ascundeti?”. Daca raspunsul e afirmativ…atunci presedintele pica rau de tot: l-a numit in functie pe cel care i-a spalat un dosar. Cam greu de iesit din dilema..:)))
Brebenelul de la justitie este de la Iasi cu doctoratul la Balti, la fel ca si Ciordache. Are minciuna si viclenia inscrise in codul genetic. Genul de om care vorbeste mult si munceste putin. Ce castiga e doar din vorbe si inselatorii. De asta si sunt asa de amarati aia de acolo, nu le place cinstea si munca, doua deziderate fara de care nu exista progres si civilizatie.
Nu mai debita prostii! Tu esti kka makka!
…Şi acesta e momentul în care Lăzărică şi Şaptecase, amândoi şi sincron, au făcut în pantaloni.
Pute nasol, aşa-i?
Dpmdv e o greseala a lui TT ca a trimis continutul dosarului de la MJ, trebuia sa-l ceara pe cel de la CSM. De ce spun asta? pentru ca prevad ca Sectia de procurori o sa-i trimita raspunsul peste vreo 30-40 de zile, timp in care sa „coafeze” toate actele… dupa cum ziceau si restul membrilor din CSM, la ei e secretomanie maxima, motiv pentru care ar fii necesara si ceva paza/supraveghere video la tot ce inseamna arhiva/registratura sectiei.
Toader spune ca a trimis doar o copie a dosarului la CSM. De taraganat nu ma indoiesc ca ei ar taragana (in buna lor traditie) insa inteleg dintr-un articol imediat din Cotidianul ca CSM-ul zice (pe surse:)) ca dosarul de candidatura nu e secret. Sa avem totusi rabdare.(e-adevarat ca tevatura asta ii face o mare bucurie lui Iohanis: ii da ragazul sa amane semnarea decretului de revocare…Pentru el pare ca nici n-a inceput cronometrul revocarii, el nici nu a aparut inca in discutie..:))
nu am numarat, dar tudorel are peaicea vreo 200 de randuri de imbarligaturi. oare-i veti acorda si lui lazar vreo 10 randuri?
Doar un dosar gol-ilegala doar cu curiculum vitae si scrisoare d e intentie.
-Fara evaluare legala,venita la 1 an dupa numire ,data de sectia proc.-CSM.
-fara proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere,
-din 10 lucrari(12)intocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante,exista „Ln dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis”
-Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.”
QED.
@Double O Seven, @jupanul, @zaroni: de ce domnul presedinte tace? este totusi persoana implicata direct in numirea procurorului general al tarii si care are cea mai mare raspundere in stat! constiintele domniilor voastre sunt atat de narcotizate de alcoolul care vi s-a dat in batalia de aparare a procurorilor tarii incat nu pot reactiona?
Dumneata ai discuta cu smintitii si hotii?
@Mariuta, piftie mica,zicala „te bagi in tarate,te mananca porcii”o ai in cultura generala? A cerut demisia lui Toader acu 6 zile,s-au ai uitat,ațațata cum esti!
Rad de nu mai pot! Un ras nervos, trist in ultima instanta! Marele „profesor” Tudorel Toader s-a dovedit un sarlatan de ultima speta! Acesta este din nefericire nivelul universitar din Moldova, analfabetism si ticalosie patentata, nivel dovedit de cea mai inalta competenta universitara a Moldovei romanesti, numitul si titratul Tudorel Toader! E trist, foarte trist, Eminescu l-ar scuipa in gura, nu in ochi pe acest blestemat Toader! Pai se compara Tudorel Toader, acest vierme prea supus pentru bani, evident, marelui Duce de Rapa din Teleorman pe nume Liviu Dragnea, cu Mihail Kogalniceanu sau Alexandru Ioan Cuza?? Moldova de azi produce numai canalii de tip Tudorel Toader 8marca inregistrata a Moldovei de astazi), am multe dovezi in acest sens. Cine vrea sa ma contrazica sa o faca prin fapte, adica eliminand acesti ticalosi din zona de putere a Moldovei pe talhari precum Toader si familia sa de corupti deveniti notari (probabil pentru intocmit acte false, nu m-ar mira la cata moralitate are familia Toader), sa-i trimita la cules porumb, sau sa munceasca la construirea autostradei Iasi-Targu Mures. Daca ei, moldovenii nu vor face asta, atunci e clar ca sunt complicii impostorului Tudorel Toader si sunt demni de dispretul irevocabil natiei romane. Sunt niste epigoni ai marilor inaintasi.
Cum sa cobori in derizoriu când ești ministru,prof.univ.dr.,etc,etc? Te tii cu răutate de capul unui om cu un dosar care are,nu are documentul incriminat,etc. Aceasta este statura unei personalități? Daca ar fi fost Iordache,Nicolicea sau Serban ,chiar nu era nicio suparare.
A spune la aborigeni IACA CE A PRIMIT nenea Tudorica ca MJ de la ceseme in cazul lu Lascarica- era O PROSTIE Statul subteran era pregatit la aceasta miscare – la care f multi puneau botu!( vezi taranu Badea!) . In loc de undita intinsa, ministrul TT le-a aruncat mafiotilor din justitia lu Macovei …navodul!NU SE ASTEPTAU! ( vezi tacerea a la parastas a propagandei securiostoide di masmedia , in acest moment! Cu ceea ce a facut TT i-a bagat LA PACHET- pentru ilegalitati -atat pe Lazarica, cat si pe procurorii csm (INDIFERENT de minciunile lor, referitoare la inchiderea dosarelor hotului de case )PS Sa actionezi PAS CU PAS inteligent -trebuie sa recunoastem!- e un lucru rar in Romania!Nu ma refer, evident, la alesul ardelenilor, diasporei si # cretinilor!